Corina, fetița care a uitat de copilărie ca să-și îngrijească cei 9 frați mai mici: „Prima dată mănâncă cei mici. Eu mă satur cu o felie de pâine”. Este povestea emoționantă a unei fete din Arad, care s-a transformat din copil în adult peste noapte, fiindcă nu a avut de ales.
Cu o situație materială precară și alți 9 frați mai mici decât ea, Corina devine și mamă și tată pentru frățiorii ei, cât timp părinții sunt plecați de acasă să lucreze cu ziua la câmp.
Situația lor materială este una foarte grea. Corina locuiește cu familia, de ani buni, într-o colibă, la marginea orașului Arad, iar fiecare zi este o nouă lecție de supraviețuire pentru ei.
„Familia ei locuiește într-o colibă, la marginea orașului. Acolo își duc traiul de ceva timp și nu văd nicio scăpare. Lipsa mâncării i-a împins la cerșit și spun că au zile în care fierb sau pun pe jar câțiva cartofi – doar atât! Cu ochii mari și un glas angelic, povestea despre frățiorul cel mic și nevoile acestuia. ‘Eu mă satur cu o felie de pâine, măcar pentru el să luați ceva!’ și lacrimile nu întârziau să apară!”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Asociației „Povestea mea”.
Cristian, președintele Asociației „Povestea mea”, a însoțit-o pe Corina într-un supermarket. Copila își dorea doarte mult să poată cumpăra alimente și toate cele necesare pentru familia ei, să aibă să le pună mâncare pe masă și niciunul dintre ei să nu mai meargă flămând la culcare.
Cu ajutorul Asociației, Corina a putut să le facă fraților ei cea mai frumoasă surpriză.
„Hainele le purtăm de la unul la altul, ne spălăm să ieșim în lume, să mergem la școală! Cu mâncarea ne este greu, suntem multe guri. Prima dată mănâncă cei mici, apoi noi, ce mai rămâne. Eu mă satur cu o felie de pâine. Așa am fost crescuți, să respectăm!”, a spus Corina.
Pentru Corina, experiența a fost una copleșitoare la care nici nu îndrăznise să viseze.
„Corina m-a însoțit în magazin și am invitat-o să ia ce dorește de pe raft. Ce vedeți în cărucior este rezultatul insistențelor mele! Dacă era după ea, ne puteam limita la o punguliță.
Ochii îi erau fixați după produse destinate copiilor, cât mai mici sau uzuale. „Șampon de bebe, un scutec sau săpunel! Dar să nu-l usture ochii, știți cumva care este bun, domnu?”
Ne-am tot învârtit printre rafturile pline ochi cu de toate. Într-un final, am ajuns în zona alimentară. „Uitați, să îi iau banane!” și a venit cu o bucată. Mă bufnise râsul și îmi ceream scuze pentru reacție, înțelegând că îi era rușine să ia mai mult de atât. Când privea câte ceva, își cerea voie: „oare pot lua două ouă?” Bunul simț, era la el acasă! Își târa cu greu piciorul după ea și mulțumea chiar și pentru un zâmbet. Un copil care aprecia orice și se mulțumea cu atât de puțin.”, a mai scris reprezentantul ONG-ului pe Facebook.
Vezi și: Tânără cu spina bifida are grijă de cei 7 frați mai mici. Mama lor a murit | Demamici.ro
Vezi și: Denisa, eleva premianta din Botosani care nu a avut niciodata un bec aprins in casa | Demamici.ro