Atunci când cineva de 20 sau 30 de ani acționează ca și cum ar avea 15, poate însemna că la acea vârstă a fost iubit mai puțin.
Acea persoana ar putea considera că este foarte dificil să intre în contact cu alți oameni, pentru că nu știe cum să aibă încredere în ea.
In acest sens, dr. Gabor Maté, cunoscut psiholog si specialist in psihologia dezvoltarii, explica pe de-o parte ceea ce multor oameni deveniti adulti le-a lipsit in primii ani de viata si in acelasi timp de ce au nevoie bebelusii pentru a creste ca adulti sanatosi emotional.
In momentul in care adultul se uita la copilul lui, il vede de fapt pe copilul interior. Din acest motiv, adultii care ascund suferinta din copilarie pot rupe lantul traumelor de dezvoltare, vindecandu-se prin intermediul propriilor copii.
„Asa incat eu le spun parintilor sa se uite cu atentie la vietile lor, fiindca in primii ani de viata ai unui copil el are nevoie sa se simta in confort, in siguranta si fericire.
Acesta ar trebui sa fie principalul lor tel. Orice alte prioritati ai avea in viata, amana-le cat de mult poti si creeaza un mediu in care copilul este conectat si in siguranta, iar acel copil va fi asigurat pentru toata viata.
Daca te confrunti cu stres, depresie, anxietate, rezolva-le cat de repede poti si cat de mult poti. Uita-te la ceea ce a cauzat aceste stari, fiindca in aceste circumstante, copilul tau va fi afectat in mod negativ”, explica Gabor Mate.
Copilaria este acea perioada in care increderea este construita, astfel incat, iubirea in primele luni de viata reprezinta strict grija mamei fata de nevoile bebelusului.
In momentul in carea mama nu este disponibila si nu ia in considerare nevoile copilului, celui mic i se face frica pentru siguranta lui. Astfel de copii, ajunsi la maturitate devin adulti cu care greu putem stabili un contact emotional.
Acest tip de adulti, in relatiile intime, isi supun partenerii la tot felul de teste si chestionari din cauza ca au o problema neconstientizata cu increderea. In relatiile de cuplu, ei se pot simti pierduti si vulnerabili.
Intre al doilea si al treilea an de viata, copilul invata sa fie independent si sa isi dezvolte autocontrolul.
Daca in acest stadiu de dezvoltare parintii au intampinat dificultati, au fost nerabdatori fata de copil, nu l-au lasat sa se descurce singur si au facut lucrurile in locul lui sau din contra, nu i-au oferit ajutorul cand cel mic avea o mare nevoie de el, atunci copilul incepe sa isi puna la indoiala abilitatile.
Un copil cu varsta cuprinsa intre 5 si 6 ani trebuie incurajat sa fie independent, sa aiba initiativa, sa-i fie sustinuta creativitatea si hranita curiozitatea. Ajuns la varsta scolarizarii, atunci cand sistemul de valori este in plina formare, parintii si profesorii trebuie sa aiba grija sa sustina si sa incurajeze aceleasi lucruri astfel incat sa nu apara sentimentul de inferioritate, iar cel de securitate sa fie intarit.
Problemele care apar in aceasta perioada a dezvoltarii sunt numite in psihologie: „traume de atasament”. Cand ne intoarcem catre noi insine trebuie sa ajutam sinele si sa deznodam blocajele survenite la diverse varste.
