Rahitismul carential este o boala metabolica generala. Ea apare in general in perioadele de crestere rapida si se manifesta printr-un deficit de Vitamina D.
Cuprins:
Vitamina D e singura vitamina cu rol de hormon, cu actiuni complexe in imunitate, in sistemul nervos central, sistemul endocrin si evident, in sistemul osos.
Rahitismul mai apare si in contextul nasterii premature, hiperpigmentatia pielii, tulburari de absorbtie intestinala, boli hepatice si renale cronice, terapia prelungita cu cortizonice.
Rahitismul: cum se pune diagnosticul
Diagnosticul de rahitism se bazeaza pe anamneza, un examen clinic si proba terapeutica.
Anamneza este prima etapa in cadrul examinarii clinice a bolnavului. Medicul analizeaza istoricul medical din copilarie, bolile de familie, alte afectiuni si alte informatii care il pot ajuta sa stabileasca un diagnostic.
Date clinice care pot indica prezenta rahitismului
Leziuni ale cutiei craniene
- Craniotabesiul – calcificarea insuficienta a oaselor occipito-parietale, cele mai solicitate mecanic in primele 3 luni de viata. Mai exact, copilul are o rezistenta scazuta la digitopresiune.
- Alte deformari care apar odata cu rahitismul mai pot fi: aplatizarea oaselor parietale/occipitale, bose parietale, macrocranie.
Leziuni ale membrelor
- La nivelul membrelor inferioare apar incurbari ale oaselor lungi, picior plat sau linii fine de fracturi spontane.
- Largirea vizibila sau palpabila a metafizelor inferioare ale oaselor lungi ale antebratelor si gambelor
- Fracturi spontane indolore (in special la tibie si radius)
- Valgum („picioare in X”)
- Varum („picioare in paranteza”)
Rahitismul creeaza si deformari toracice
- Sternul are tendinta de a iesi in relief
- Coastele inferioare se indeparteaza
- Abdomen detsins de volum, din cauza tonusului muscular scazut
- Deformari ale claviculelor, fracturi spontane ale coastelor.
Pe langa aceste deformari si leziuni mai pot aparea: deformari ale coloanei vertebrale si bazinului, cifoza dorsala sau lombara (o curbare antero-posterioara a coloanei vertebrale toracale), coxa vara (deformarea soldului, ca urmare a scaderii unghiului dintre colul femural si diafiza), schimbarea ordinii de aparitie a dintilor si distrofii dentare.
Protocol pentru profilaxia rahitismului
- solutia se administreaza zilnic, per os;
- doza recomandata este de 400-800 U.I./zi;
- se initiaza administrarea preparatelor la varsta de 7 zile dupa nastere, chiar si la
prematuri (nou nascuti cu greutatea mai mare de 1500 g si toleranta digestiva
buna); - se administreaza continuu pana la varsta de 18 luni;
- doza profilactica de vitamina D va fi crescuta la 1.000 U.I./zi, pe perioade limitate
(nedepasind o luna), in urmatoarele situatii: - Sugarii mici ale caror mame nu au primit vitamina D profilactic in
timpul sarcinii; - Prematurii si dismaturii, cel putin in primele luni de viata;
- Sugarii mici (pana la 3-4 luni) nascuti in anotimpul rece;
- Rahitismul mai apare si in randul copiilor din zonele poluate, cu conditii de mediu precare, cu pielea
hiperpigmentata, din institutii; - Sugarii cu imbolnaviri acute frecvente, precum si cei cu spitalizari
dese sau prelungite; - Copiii cu tratament cronic anticonvulsivant (fenitoina, fenobarbital),
sau in tratament cronic cu cortizon.
Foarte important de retinut: Este contraindicata forma injectabila, in afara unor situatii particulare (sindrom de malabsorbtie, atrezie de cai biliare).
Administrarea de calciu nu este necesara in profilaxia rahitismului la copilul
care primeste mai mult de 400 ml de lapte pe zi.
La copilul in varsta de peste 18 luni:
Vitamina D se va administra si copilului dupa 18 luni conform urmatorului protocol:
- se recomanda pana la varsta de 12-15 ani;
- numai in perioadele reci ale anului;
- zilnic per os 400-800 U.I. sau la interval de 7 zile, cate 3.000-5.000 U.I
De reținut!
Doza de Vitamina D, recomandată în profilaxie trebuie ajustată în funcție de particularitățile individuale ale copilului și de factorii de risc pentru rahitism identificat.
Administrarea zilnică de doze orale fracționate (egale cu necesarul zilnic de vitamina D) este considerată cea mai fiziologică metodă de profilaxie, deoarece nu supune organismul la un efort de metabolizare în salturi și evită supradozajul.
Preparatele medicamentoase de vitamina D2 sau D3 au aceeași activitate biologică antirahitică, după metabolizare în produși activi.
Soluția orală de vitamina D3 fiind hidrodispersabilă dispune de o absorbție mai rapidă.
(Cf. Ministerul Sănătății. Protocoale pentru profilaxia anemiei și rahitismului la copil)