Alergiile alimentare la copii. Ce le cauzează, cum le recunoaștem și cum le putem preveni? Alergiile sunt reacții anormale și exagerate ale organismului, ca urmare a intrării în contact cu anumiți factori externi, ce nu ar fi considerați în mod normal periculoși.
Cuprins:
În cazul declanșării unei alergii, sistemul imunitar al organismului percepe acești factori externi (anumite alimente, substanțe, plante etc) ca fiind străine și acționează împotriva lor, declanșând, astfel, un răspuns imun.
Simptomele pot fi de la ușoare, la grave, iar în unele cazuri, dacă nu se acționează la timp, pot pune în pericol și viața.(1)
În funcție de substanța care le declanșează reacția, cele mai frecvente tipuri de alergii sunt:
- Alergia la polen
- Alergia la medicamente
- Alergia la praf
- Alergia la veninul insectelor
- Alergia la mucegai
- Alergia de contact
- Alergia alimentară
Alergiile alimentare la copii
Alergiile pot apărea la orice vârstă, însă multe dintre reacțiile alergice ale copiilor apar chiar în primele luni de viață, odată cu începerea diversificării. Așadar, copiii mici sunt afectați de cele mai multe ori de alergii alimentare.
Potrivit unor statistici recente, 1 din 13 copii dezvoltă cel puțin o alergie alimentară, spre deosebire de acum 10 ani, atunci când statistica era mult mai scăzută. (2)
Cele mai frecvente reacții alergice se declanșează la alimente precum: lactatele (alergia la proteinele laptelui de vacă – aplv sau de capră – aplc), ouă (albușul este cel cu un potențial alergic ridicat), arahide, nucifere și alte fructe cu coajă lemnoasă, soia, gluten, pește și fructe de mare, susan, muștar, țelină etc.
De menționat este faptul că alergia alimentară nu este totuna cu intoleranța alimentară.
O alergie cauzată de un aliment declanșează un răspuns imunitar, care se poate dovedi periculos, chiar letal, în timp ce intoleranța cauzează perturbări la nivelul sistemului digestiv, fără a pune viața în pericol.
Alergiile alimentare la copii. Ce le cauzează? Factori de risc
Mâncarea pe care o consumăm în prezent este variată, dar mai procesată. Etichetele multor produse abundă în substanțe chimice, care nu aduc beneficii corpului omenesc, ci din contră. Consumul lor pe termen îndelungat poate avea repercusiuni asupra sănătății individului. Așadar, trebuie să fim foarte atenți la alimentele pe care le oferim copiilor noștri, mai ales în etapa de început, cea a diversificării, când încă nu cunoaștem foarte bine cum reacționează corpul copilului la contactul cu anumiți alergeni.
În jurul vârstei de 6 luni este momentul în care sistemul digestiv al bebelușului este pregătit pentru a digera solidele. Cel mic începe călătoria fascinantă în lumea gastronomiei, testând gusturi și texturi noi. Experimentează treptat, descoperă plăcerea de a mânca și dezvoltă preferințe pentru anumite alimente. Această călătorie nu este mereu simplă pentru părinți. Etapa diversificării presupune și introducerea alimentelor care au potențial alergen. Părintele trebuie să știe cum să recunoască o alergie alimentară și cum să intervină. Siguranța copilului este pe primul plan.
Principalii factori de risc în cazul alergiilor alimentare
Teren alergic în familie – dacă în istoricul familial sunt cazuri de alergii de orice fel, inclusiv alergii alimentare, atunci și copiii sunt mai predispuși să dezvolte reacții alergice.
Microbiomul – în cazul în care există un dezechilibru la nivelul florei intestinale, riscul de alergie alimentară crește.
Administrarea de antibiotice – acest tip de medicamente pot produce dezechilibre la nivelul florei intestinale, sporind riscul apariției alergiilor alimentare.
Cum se introduc alimentele cu potențial alergen în alimentația copilului mic
Alimentele cu risc alergic ar trebui introduse treptat, doar unul o dată și în cantități foarte mici.
Consultați-vă cu pediatrul copilului înainte de începerea diversificării. Potrivit recomandărilor actuale, dacă copilul este sănătos și nu există antecedente de teren alergic în familie, alergenii alimentari se introduc înainte de împlinirea vârstei de un an. În cazul în care în istoricul familial există cazuri de alergii, introducerea alergenilor se face treptat sau poate fi amânată, în funcție de recomandările medicului care monitorizează sănătatea copilului.
Dacă alimentele sunt tolerate, acestea ar trebui introduse constant în dieta diversificată a copilului, pentru a minimiza riscul apariției unei viitoare alergii (3).
Alergiile alimentare la copii. Cum le recunoaștem?
Multe simptome cauzate de un răspuns imunitar față de un aliment pot fi confundate cu ușurință cu alte afecțiuni. Din acest motiv, este important ca orice părinte să știe să facă diferența, pentru a acționa cât mai rapid.
În cazul unei reacții alergice la mâncare, pot apărea următoarele simptome (4):
La nivelul pielii:
- Roșeață, caracterizată prin bubițe roșii ce seamănă cu pișcăturile de țânțar
- Urticarie
- Umflături
- Mâncărime, eczema (cunoscută și ca „dermatita actopică”)
Probleme respiratorii:
- Strănut
- Respirație șueirătoare
- Dificultăți la înghițire
La nivelul stomacului:
- Greață
- Vomă
- Diaree
Probleme cu circulația:
- Pielea devine palidă
- Stări de amețeală
- Pierderea conștienței
În cazul în care mai multe simptome din cele de mai sus apar simultan, poate fi vorba de un șoc anafilactic. Dacă nu se acționează de urgență, viața pacientului poate fi pusă în pericol.
Dermatita atopică, un factor de risc
Dermatita atopică este o boală inflamatorie a pielii, ce cauzează o senzație intense de prurit și poate avea o evoluție cronică.
Ea afectează în mod specific prima parte a copilăriei, însă poate debuta la orice grupă de vârstă. Aproximativ 60% dintre cazuri apar înainte de primul an de viață și până la 85% afectează copiii cu vârsta de până la 5 ani.
Un procent semnificativ din copiii diagnosticați cu dermatită atopică vor dezvolta ulterior rinită alergică sau astm. (5)
Alergiile alimentare sunt unul dintre factorii care pot declanșa apariția dermatitei atopice, alături de componenta genetică (predispoziția ereditară), factori neuroendocrini sau o serie de factori declanșatori ai leziunilor cutanate.
Dermatita atopică pentru copiii între 2 luni și 2 ani: leziuni manifestate prin papule și vezicule, situate în special la nivelul scalpului, obrajilor, gâtului, trunchiului și al extremităților.
Dermatita atopică pentru copiii între 4 și 10 ani: leziunile sunt mai puțin acute și au un aspect mai uscat, cu o vizibilitate în special în zonele flexoare: (pliurile gâtului, cot, genunchi, trunchi și extremități).
Tratamentul dermatitei atopice cuprinde:
- evitarea factorilor declanșatori ai leziunilor
- aplicarea de produse hidratante
- controlarea pruritului
- suprimarea inflamației
- refacerea barierei cutanate
- înlăturarea anxietății
Cosmeticele Topfer Babycare cu ingrediente organice pot fi utilizate în caz de dermatită atopică întrucât conțin extract organic de tărâțe de grâu ce contribuie la refacerea baierei hidrolipidice a pielii, extract organic de gălbenele cu acțiune antiinflamatoare, dar și uleiuri organice cu acțiune hidratantă și emolientă.
Mai mult decât atât, cosmeticele naturale Topfer Babycare nu conţin parfumuri sintetice, coloranți sau conservanți, materii prime pe bază de uleiuri minerale și nici săpun sau PEG.
Mai multe informații despre cosmeticele naturale Topfer Babycare le puteți afla de pe site-ul lor oficial. Produsele Topfer pot fi achiziționate din rețeaua de farmacii partenere.
Rolul probioticelor în prevenția și tratamentul alergiilor alimentare
Probioticele sunt microorganisme vii care ajută la menținerea unei bune stări de sănătate și formarea unui sistem imunitar puternic.
Probioticele (probios, care s-ar traduce „pentru viață”) acționează la nivelul florei intestinale, fiind binecunoscut faptul că 80% din totalul celulelor imune este găzduit de intestin.
Mai multe studii au indicat că un număr ridicat de bacterii bune la nivelul intestinului pot avea un rol în prevenția apariției alergiilor alimentare. (6)
Mucoasa sistemului digestiv este prima linie de apărare în sistemul imunitar al gazdei. Majoritatea alergenilor alimentari pătrund în corpul uman prin această mucoasă, iar o inflamare a mucoasei intestinale este cel mai strâns legată de alergia alimentară.
Mucoasa intestinală poate induce toleranța imună și poate preveni alergia alimentară cu ajutorul țesutului limfoid asociat intestinului și a diferitelor limfocite. În plus, diversitatea și abundența microflorei intestinale pot interveni și în sistemul imunitar al gazdei pentru a inhiba alergia alimentară.
De asemenea, s-a descoperit că poate exista o potențială relație între tulburarea microflorei intestinale și alergia alimentară. Diversitatea și abundența microflorei și a metaboliților săi joacă un rol important în imunomodulare (n.r. – modalitatea prin care funcția imunitară își menține echilibrul). Iar astfel, s-a constatat că există diferențe semnificative în microflora intestinală în cazul persoanele alergice și al persoanele care nu sunt predispuse la alergii.
Microbiota intestinală la copii
Microbiota intestinală se formează încă de când bebelușul se află în burta mamei și ajunge să se asemene cu cea a adultului în jurul vârstei de 2 – 3 ani.
De ce este atât de importantă această microbiotă intestinală? Alterarea ei poate avea efecte la nivel local și sistemic. Acest lucru se traduce prin boli intestinale, afecțiuni hepatice, anumite boli reumatologice, afecțiuni sistemice metabolice sau chiar neuropsihiatrice (7).
Microbiota intestinală a bebelușilor este populată preponderent cu Bifidobacterii, acestea fiind printre cele mai importante microorganisme benefice de la nivelul florei intestinale. De ce sunt importante Bifidobacteriile?
- reglează valoarea pH-ului de la nivelul intestinul gros
- au activitate anti-enteropatogenă
- susțin funcționarea normală a sistemului imunitar
- sprijină formarea de anticorpi și promovează înmulțirea celulelor imunitare
- produc vitamine importante și precursorii acestora (ex. vitaminele B, Acid folic)
Pentru a reduce riscul apariției unor boli mai tarziu în copilărie, până la vârsta adultă, ar putea fi recomandată suplimentarea cu tulpini probiotice. Acest lucru se recomandă în special în cazul copiilor născuți prematur, a celor care au venit pe lume prin cezariană sau a bebelușilor care nu sunt alăptați.
Mai mult decât atât, sunt descoperiri recente care trasează o legătură între colici – inflamația intestinală și disbioză. Suplimentarea cu probiotice se poate dovedi utilă în cazul bebelușilor care manifestă un comportament specific colicilor infantile (plâns neconsolat, disconfort abdominal, stări de neliniște).
Cei de la Töpfer sunt pionieri ai formulelor de lapte cu adaos probiotic și efect bifidogenic. În ultimii 50 de ani, au dezvoltat un complex unic, brevetat, ce conține 4 specii de Bifidobacterii, prezente în flora intestinală a bebelușilor alăptați, care asigură un număr constant de probiotice vii, pentru a susține funcționarea normală a sistemului imunitar și a tractului digestiv al copilului tău.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni de viață. În cazul în care alăptarea nu este posibilă, iar în familie există teren alergic, o formulă hipoalergenică (HA) pentru sugari poate contribui la prevenirea alergiilor.
Tratamentul alergiilor alimentare la copii
În cazul în care copilul prezintă simtome ale unei alergii alimentare, medicul pediatru v-ar putea adresa câteva întrebări în timpul consultației cu privire la:
- simptomele copilului
- timpul între consumul unui anumit aliment și momentul în care au debutat primele simptome
- istoricul familiei, dacă există membri cu alergii sau afecțiuni
Dacă suspiciunile persistă, medicul vă poate trimite la un alergolog, iar acolo copilul va fi supus unui exament fizic desfășurat în două faze:
- teste de sânge – verificarea anticorpilor IgE la anumite alimente
- un test cutanat – plasarea extractelor lichide de alergeni alimentari pe o porțiune a pielii copilului (antebraț sau spate), înțeparea pielii, pentru a vedea dacă se formează pete roșiatice.
În cazul tratamentului pe termen lung, copilul va trebui să aibă întotdeauna la îndemână două injectoare de epinefrină, cu care să se acționeze în cazul unei reacții severe. Epinefrina, cunoscută și sub denumirea de adrenalină, este prima recomandare în cazul unor reacții alergice severe, inclusiv în cazul anafilaxiei (șocul anafilactic). Cele două injectoare cu epinefrină sunt ușor de utilizat, iar în situația în care unul din ele nu funcționează, îl veți putea, astfel, folosi pe cel de rezervă.
Alergiile alimentare la copii. Cum le putem preveni?
Pentru alergiile alimentare la copii mici nu există tratament medicamentos care să prevină declanșarea lor. Medicul va putea stabili un plan de acțiune prin care să se evite anumite alimente care îi fac rău copilului, dar și alte alimente similare.
Dacă încă alăptezi, este important ca și mama să evite alimentele care îi pot provoca alergii copilului. Multe dintre alergii pot fi de scurtă durată. Astfel, după o perioadă de 3-6 luni puteți testa dacă copilul încă prezintă reacții la administrarea alimentului.
În general, multe alergii alimentare devin mai ușor de tolerat după vârsta de 3-4 ani. (8)
Sursa:
(1) https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/alergologie/alergiile-cauze-manifestari-ce-simptome-au-testare-si-cum-le-tratezi
(2) https://www.childrensmercy.org/parent-ish/2019/05/food-allergies/
(3) https://www.nhs.uk/conditions/baby/weaning-and-feeding/food-allergies-in-babies-and-young-children/
(4) https://www.healthychildren.org/English/healthy-living/nutrition/Pages/Food-Allergies-in-Children.aspx
(5) https://www.cdt-babes.ro/articole/dermatita-atopica.php
(6) https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2213453022001884
(7) https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/infectio-ro/microbiota-intestinala-reconfigureaza-frontierele-cunoasterii-id-678-cmsid-67
(8) https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/food-allergies-in-children
foto: unsplash.com
