Alergiile la copii. Tipuri de alergii și particularități | Demamici.ro

Alergiile la copii. Nu exista un tratament să vindece complet alergiile, însă există măsuri pe care părinții le pot lua pentru a ameliora simptomele.

Ce este alergia?

Alergia e o reacție anormală de apărare a sistemului imunitar la contactul cu anumite substanțe inofensive.

În mod normal, organismul uman se apară împotrivă agenților dăunători, precum virusurile și bacteriile. La unele persoane, corpul atacă în mod exagerat anumite substanțe pe care el le identifică greșit ca invadatori. Aceste substanțe poartă denumirea de alergeni și sunt de mai multe feluri – praf, mucegai, polen.

În încercarea de a proteja organismul, sistemul imunitar produce anticorpi numiți imunoglobulina E. Acești anticorpi determinpă apoi anumite celule să elibereze substanțe chimice în sânge pentru a se apăra împotriva alergenului. Histamina provoacă reacții alergice, ce variază de la ușoare la foarte grave. De fiecare dată când organismul e expus la același alergen, el va declanșa același răspuns alergic.

Alergiile la copii. Tipuri de alergii

Există multe tipuri de alergii, clasificate după mai multe criterii.

În funcție de alergenul care provoacă reacția alergică, cele mai comune alergii la copii sunt:

Alergia la polen

Polenul e unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori ai alergiilor sezoniere.

Alergia la polen se mai numește febra fânului (rinita alergică sezonieră). Alergiile la polen apar în special primăvara, vara și toamna, când plantele eliberează mici boabe de polen pentru a fertiliza alte plante din aceeași specie. Majoritatea polenului ce provoacă reacții alergice provine din copaci, buruieni și ierburi.

Ambrozia e cea mai cunoscută cauză a alergiilor la polen.

Alergia la mucegai

Sporii de mucegai din exterior cresc pe bușteni putreziți și frunze căzute, în compost și pe ierburi. Se răspândesc în aer pe vreme uscată, cu vânt ori atunci când umiditatea e ridicată, în zile cu ceață sau rouă. Mucegaiul trăiește și în interior, în zone umede precum băi, bucătărie, subsol. El poate cauza reacții alergice pe tot parcursul anului.

Alergia alimentară

Există multe alimente care uneori provoacă reacție alergică la anumite persoane. Totuși, statisticile arată că peste 90% dintre alergiile alimentare sunt cauzate de următoarele 8 alimente: ouă, pește, fructe de mare, soia, nuci, arahide, lapte de vacă și grâu.

Alergia la praf

Alergia la praf e cauzată de acarieni, organisme minuscule ce trăiesc în saltea, perne și așternuturi. Acarienii de praf sunt de obicei inofensivi și se hrănesc cu pielea moartă a corpului uman. Totuși, la unele persoane, ei provoacă reacții alergice, precum mâncărime, strănut, nas înfundat și probleme de respirație.

Alergia cauzată de animalele de companie

Studiile arată că pisicile sunt de două ori mai susceptibile de a provoca o reacție alergică decât câinii. Mătreața de pe pielea animalelor de companie și saliva acestora sunt principalii vinovați pentru declanșarea alergiilor.

Alergia la latex

Termenul de latex se referă la proteina din seva arborelui de cauciuc brazilian (Hevea brasiliensis). Contactul cu produsele din cauciuc natural realizate din acea sevă poate provoca o reacție alergică. Există și alte materiale și obiecte care pot declanșa o reacție alergică, iar acestea sunt: biberoane, scutece, bijuterii din nichel, textile sintetice, etc.

Alergia la insecte

Unii copii dezvoltă reacții alergice la înțepăturile ori mușcăturile de insecte (albine, viespi, țânțari, muște, purici). Există însă și cazuri în care resturile de insecte cauzează alergii. De exemplu, deșeurile lăsate de gândacii de bucătărie pot provoca reacții alergice.

Alergia la medicamente

Alergiile la medicamente sunt de obicei rare. Cele mai comune medicamente ce pot declanșă o reacție alergica sunt antibioticele.

Unii copii au reacții alergice încrucișate. De exemplu, copiii care sunt alergici la polenul de mesteacăn ar putea avea simptome atunci când mănâncă un măr. Acest lucru se întâmplă deoarece mărul e alcătuit dintr-o proteină similară cu cea din polen.

De asemenea, copiii care au alergie la latex sunt mai susceptibili de a fi alergici la alimente precum kiwi, castane, avocado și banane, conform alergologultau.ro.

Alergiile la copii. În funcție de durata alergiilor, acestea sunt:

– Alergii sezoniere. Ele apar doar de sezon, de obicei primăvara, vara și toamna. Cele mai comune alergii sezoniere sunt cele la polen.
– Alergii perene. Acestea apar pe tot parcursul anului. Din această categorie fac parte alergiile la praful și mucegaiul din interior sau la alimente.

În funcție de viteza de reacție a organismului, alergiile sunt:

– Alergii de tip I (cu reacție imediată). Alergiile alimentare ori cele provocate de veninul insectelor.
– Alergii de tip II (citotoxice). Cauzate de medicamente și acționează la nivelul sistemului sangvin. Acestea sunt, de obicei, rare.
– Alergii de tip III. Declanșate de anticorpi și se manifestă prin inflamații și erupții cutanate.
– Alergii de tip IV (cu reacție tardivă). Declanșate de substanțe chimice sau metale și se manifesta la nivelul pielii, scrie sfatulmedicului.ro.

Alergiile la copii. Simptomele alergiilor la copii

Simptomele alergiilor la copii depind de tipul de alergie și variază de la un copil la altul.

Reacțiile alergice pot fi ușoare dacă afectează doar un singur sistem corporal. De exemplu, dacă doar mucoasa nazală este implicată, simptomele se pot limita doar la un nas înfundat sau ușoare secreții nazale. În unele cazuri, însă, reacția alergica poate fi gravă. Acest lucru se întâmplă daca sunt implicate mai multe părți ale corpului. Dacă un copil alergic a avut o reacție ușoară în trecut nu înseamnă că reacțiile viitoare vor fi tot ușoare.

Simptomele alergiei aeriene

Alergia provocată de alergenii aerieni (polen, praf, mucegai) este cunoscută sub numele de rinită alergică. Aceasta se dezvoltă de obicei până la vârstă de 10 ani. Ea atinge apogeul la adolescență sau la începutul vârstei de 20 și dispare deseori între 40 și 60 de ani.

Exemple de simptome de alergie la copii:

– Strănut
– Mâncărime în nas și/sau gât
– Nas înfundat
– Tuse
– Erupții cutanate (dermatită atopică)
– Dificultăți de respirație
– Infecții ale urechii
– Ochi roșii și apoși (conjunctivita alergică)
– Cearcăne sub ochi, conform reginamaria.ro.

Simptomele alergiei alimentare, la medicamente sau insecte

Aceste alergii pot avea semne ceva mai severe care includ:

– Probleme respiratorii (respirație șuierătoare și/sau dificultate de a respira)
– Tuse
– Răgușeală
– Dureri de stomac
– Vărsături
– Diaree
– Mâncărime, umflături și roșeața ochilor
– Urticarie
– Scăderea tensiunii arteriale, care la rândul ei, provoacă senzație de amețeală sau pierderea cunoștinței

Alergiile pot provoca astm bronșic sau pot agrava simptomele acestei afecțiuni.

În plus, copiii cu alergii severe la alimente, medicamente sau venin de insecte pot fi expuși riscului de anafilaxie (șoc anafilactic). Această reacție anafilactică este bruscă, apărând imediat după expunerea la un alergen. Ea poate pune viața copilului în pericol, deoarece poate determina blocarea organelor, comă și, într-un final, deces.

Simptomele șocului anafilactic

Simptomele șocului anafilactic sunt severe deoarece această reacție alergică afectează mai multe organe și părți ale corpului. Anafilaxia se manifestă cu următoarele semne:

– Leșin
– Dificultăți respiratrorii
– Inflamarea limbii, a fetei ori a gâtului
– Anafilaxia e considerată o urgență medicală și trebuie tratată imediat. În cazul în care copilul a avut în trecut simptome severe, medicul alergolog va prescrie epinefrină (adrenalină) auto-injectabilă. Este important ca acest medicament să fie întotdeauna la copilul alergic pentru a-l folosi în caz de nevoie, scrie kidshealth.org.

Alergiile la copii. Diagnosticul alergiilor la copii

Diagnosticul alergiilor la copii se stabilește de un medic alergolog după observarea simptomelor și efectuarea unor teste. Unele alergii sunt ușor de identificat deoarece apar imediat după expunerea la un anumit alergen. Altele nu sunt recunoscute foarte repede deoarece au simptome similare cu ale altor afecțiuni. De exemplu, simptomele rinitei alergice sunt asemănătoare cu cele ale răcelii.

Principalele metode de diagnostic includ:

Teste cutanate. Testul prick-test e cel mai folosit pentru a diagnostica o alergie.
Medicul alergolog zgârie ușor pielea copilului și picură în zona respectivă o soluție diluată ce conține un alergen. După câteva minute (maximum 15), dacă copilul este alergic, el ar trebui să dezvolte o reacție de mâncărime, roșeață sau umflătură. O altă variantă a testului cutanat este injectarea sub piele a soluției cu alergeni.

Teste de sânge. Copiii cărora nu li se pot face teste cutanate din diverse motive, li se recomandă analizele de sânge. Acestea implică, de fapt, un test de imunoglobulina E specific unui anumit alergen. Testul măsoară nivelurile diferiților anticorpi IgE. Anticorpii IgE se găsesc în mod normal în cantități mici în sânge, dar în cazul copiilor alergici se vor găsi în cantități mai mari, scrie sfatulmedicului.ro.

Alergiile la copii. Tratament alergie

Tratamentul alergiei la copii este în funcție de tipul și severitatea alergiei, dar și de vârsta copilului.

Tratament alergie copii – metode frecvente:

Medicamente antihistaminice

Acestea blochează efectele histaminei care e eliberată de corp pentru a combate alergenii. Unele antihistaminice au acțiune scurtă și se iau la fiecare 4-6 ore. Altele sunt cu eliberare temporizată și sunt cu acțiune lungă. Ele pot fi luate la fiecare 12 până la 24 de ore. Medicii recomandă, de obicei, administrarea acestor medicamente înainte de apariția simptomelor.

Decongestionante

Acestea ajută la eliberarea căilor respiratorii și ușurarea respirației copilului. Ele nu sunt recomandate pentru copiii mai mici de 4 ani.

Spray-uri nazale

Spray-urile de nas cu steroizi au eficiență împotriva inflamațiilor și ajută copilul să respire mai bine. Acestea pot fi lichide ori aerosoli și sunt utilizate o dată sau de mai multe ori pe zi. Pe lângă ameliorarea inflamațiilor, ele reduc mucusul, mâncărimea și congestia. Totuși, durează mai mult timp până își fac efectul.

Imunoterapie

Tratament ce constă în administrarea de injecții ori pastile care conțin cantități mici de substanțe alergenice. Scopul terapiei este să inducă toleranța imună progresivă față de un anumit alergen. În acest fel, organismul nu va produce o reacție de hipersensibilitate. Imunoterapia este recomandată în special în cazul copiilor cu simptome alergice severe. Totuși, ea mai poate fi administrată și copiilor cu alergii care nu răspund la tratamentul medicamentos. Imunoterapia ajută la controlarea simptomelor și prevenirea astmului.

O injecție poate fi administrată o dată pe săptămână sau mai des, timp de aproximativ 7 luni. După această perioadă, injecțiile vot fi efectuate la fiecare 2 săptămâni, apoi 4 săptămâni. Durata terapiei poate fi de 3-5 ani, uneori mai lungă.

În ceea ce privește imunoterapia sublinguală, aceasta e mai puțin frecventă la copii.

Comprimatele sunt plasate sub limbă timp de 1-2 minute și apoi mărunțite pe măsură ce se dizolvă. Tabletele se administrează 3 zile pe săptămână ori zilnic. Sunt folosite în special pentru alergiile la polenul de ambrozie. Pentru o eficacitate continuă, tratamentul poate fi necesar timp de 3 ani sau chiar mai mult.

Alergiile la copii. Metode de prevenire a alergiilor

Cea mai eficientă metodă de prevenire a alergiilor este evitarea expunerii copilului la alergeni.

Chiar dacă nu se poate să stea departe de ei 100%, există câteva măsuri de protecție pe care le poți lua.

Alergie copii – metode de prevenție:

Rămâi cu copilul în interior în zilele când nivelul polenului e mare. Poți urmări nivelurile raportate de polen pe diverse aplicații meteo ori în mass-media. De asemenea, e recomandat să stai înăuntru, pe cât posibil, și în zilele cu vânt deoarece polenul se răspândește ușor în acele zile.

Controlează praful din casă, în special în dormitorul copilului. Pentru a îndepărtă acarienii, aspiră des, renunță la jucăriile din pluș, covoare, perdele și alte obiecte unde aceștia își fac culcuș.

Aerisește încăperile cu ajutorul aparatelor de aer condiționat, în loc să deschizi ferestrele.

Folosește un dezumidificator în zonele umede ale casei. Nu uita să-l cureți des.

După ce copilul s-a jucat afară, când intră în casă este important să facă un duș, inclusiv pe cap. De asemenea, schimbă-i și hainele de exterior.

Călătorește în zone în care polenul nu e foarte prezent, de exemplu lângă mare.

În cazul unei alergii alimentare, ai grijă ca el să nu aibă acces la alimentele (lapte, nuci, etc) ce îi provoacă reacția alergică. Daca este mic, fă-l să ințeleagă de ce nu trebuie să le consume. În plus, anunță și rudele și prietenii apropiați să nu-i ofere copilului acele alimente, scrie kidshealth.org.

Alergiile la copii. În concluzie, alergiile la copii sunt destul de frecvente.

Simptomele unei reacții alergice variază de la ușoare la foarte severe și depind de tipul alergiei și de vârstă copilului. Încearcă să-l ferești, pe cât posibil, de alergenii ce îi declanșează alergia și ia-ți măsuri de precauție pentru situațiile urgente.

Vezi și: Alergiile alimentare la copii, mai periculoase decât intoleranțele. Care sunt principalele simptome | Demamici.ro

Vezi și: Astmul bronsic la copii poate fi cauzat de parfumul din detergenti | Demamici.ro