In aceasta etapa a cresterii si dezvoltarii lor, in momentul in care li se toarna fundatia pentru restul vietii, aleg sa-mi pun mintea la contributie si sa-mi dedic toata energia pentru a ma bucura de ei, fara sa ma grabesc sa-i pun in pat ca sa pot ajunge mai repede la laptop.
Ii voi invata, voi invata si eu la randul meu de la ei si vom rade impreuna. Si voi cadea franta de oboseala in pat, dar la finalul unei zile voi sti ca le-am oferit ce-a fost mai bun din mine chiar daca in aceasta etapa a vietii mele am impus niste limite dezvoltarii mele profesionale.
Pentru aceasta scurta perioada de timp in care sunt universul lor, voi lasa cealalta versiunea a mea sa plece. O las sa plece pentru ca stiu ca in curand drumurile noastre se vor reintalni.
Citeste si:
