Confesiunea unei mame: „Asta e adevarata fata a maternitatii!” Perioada de la inceputul maternitatii este fara indoiala una dintre cele mai frumoase din viata unei femei. Cunosti cea mai pura si frumoasa forma de iubire pe care ai simtit-o vreodata. Te uiti la minunea din fata ta si implinirea e mai aproape ca niciodata.
Pe de alta parte insa, exista multe momente in care femeile care devin mame, mai ales pentru prima data, se simt depasite de situatie. Se simt singure, simt ca s-au abandonat complet pe ele pentru a deveni 24 din 24 „umbra” fapturii frumoase pe care au adus-o pe lume.
Multe mame nu vorbesc despre aceste ganduri. Le tin ascunse si se rusineaza de ele. Simt ca nu ar trebui sa se planga cand copilasul pe care l-au adus in aceasta lume depinde atat de mult de ele, dar totusi…
Confesiunea unei mame: „Asta e adevarata fata a maternitatii!”
„Ochii ma ustura. Sunt obosita. Tremur si ma simt rusinata… asta este adevarata fata a maternitatii.
Inainte de a-mi trimite mesaje de incurajare precum: „Faci o treaba extraordinara, mami” sau inainte de a-mi da sfaturi de genul: „Ai incercat sa… „, lasati-ma sa va spun ce am pe suflet.
Societatea a creat acest monstru care ne spune ca trebuie sa fim perfecte. Trebuie sa aratam perfect si trebuie sa aratam doar fata frumoasa a lucrurilor. Tocmai aceasta imagine a perfectiunii ma inspaimanta si ma face sa-mi fie rusine sa cer ajutor. Mi-e rusine si mi-e teama ca voi fi judecata.
Una dintre partile cele mai grele din maternitate este asta in care te intrebi daca esti in toate mintile, asta in care te intrebi daca esti intr-adevar buna, daca ceea ce faci e cea mai buna solutie pentru copilasul tau. Astfel de momente te pot darama.
Vezi si: Am timp sa muncesc o viata intreaga! Copiii mei nu vor mai fi niciodata la fel de mici | Demamici.ro
De ce plang? Nu exista un singur motiv. Probabil s-au adunat toate. Nu dorm. Suntem in perioada in care lui bebe ii ies dintii. Am un program haotic. Nu mai am deloc timp pentru mine. Nici nu-mi amintesc ultima iesire in oras. Prietenele par ca mi-au uitat numarul de telefon. Ma simt atat de singura… Apoi mai sunt toate treburile pe care trebuie sa le fac prin casa, banii care nu ajung… off, dar cate mai sunt… omama se confrunta cu toate!
Pana la urma nici nu conteaza de ce plang. Copiii mei sunt bine si sanatosi si nu am lucruri atat de grave de care sa ma plang. Dar asta nu ma face sa-mi fie mai putin rusine de momentele in care urlu la copiii mei, in care imi pun gemenii la somn mai devreme, in care ma inchid in camera si-mi las fiica de 3 ani la televizor pentru ca am nevoie de cateva secunde in care sa fiu doar eu cu mine.
Sa nu va para rau pentru mine. Si va rog, nu judecati si fiti blanzi. Nu poti sa stii ce e in sufletul unui om. E normal sa mai plangem din cand in cand, dar lucrurile se vor aranja. I
ndiferent de grijile si sentimentele mele din momentele in care clachez, un lucru il stiu sigur. Copiii mei sunt totul pentru mine si ii voi iubi mai mult decat propria viata pentru totdeauna!”
Vezi si: Mamico, ai nevoie de o pauza inainte „sa te strici”! | Demamici.ro