„Copilul miracol”, așa cum a fost numită în presa care a relatat tragedia din Turcia, a ajuns din nou în brațele mamei sale. Este povestea emoționantă a unei mame care a trăit minunea de a-și ține la piept fetița după ce o pierduse în timpul seismului puternic care a lovit regiunea, în urmă cu două luni.
Cuprins:
Micuța ei, în vârstă acum de 3 luni și jumătate, ajunsese pe prima pagină a publicațiilor încă din timpul dezastrului, atunci când a fost scoasă de sub dărâmăturile unei clădiri din provincia Hatay.
Presa a numit-o la acea vreme „copilul miracol”, după ce reușise să supraviețuiască mai bine de cinci zile singură.
Recent, un test ADN i-a confirmat mamei că fetița este a ei și i-a fost adusă după 54 de zile în care au stat despărțite.
Momentul în care Ministrul Familiei i-a pus tinerei Yasemin Begdas bebelușul pierdut în brațe a emoționat pe toată lumea.
„Copilul miracol” și-a reîntâlnit mama la două luni după cutremurul din Turcia. Fetița rezistase singură 5 zile sub dărâmături
„Reunirea unei mame cu copilului ei este una dintre cele mai preţioase îndatoriri din lume”, a declarat ministrul Familiei şi Serviciilor Sociale, Derya Yanik, potrivit digi24.ro.
În tot acest timp, bebelușul s-a aflat în grija unui spital din Adana, iar ulterior a fost transportat cu avionul prezidențial pentru a fi îngrijit de autoritățile din Ankara.
Mama și fetița s-au reîntâlnit la Adana, iar revederea lor a fost cu atât mai emoționantă, cu cât mama copilului își pierduse atât soțul, dar și cei doi copii mai mari, în urma cutremurului, potrivit precizărilor făcute în comunicatul emis de minister.
Un medic a explicat de ce au fost salvați mai mulți copii decât adulți.
În zonele afectate de cutremurele de peste 7 grade pe scara Richeter au fost salvați mai mulți copii decât adulți, iar un medic a oferit o explicație pentru acest fenomen.
Prof. dr. Haldun Akoğlu, membru al consiliului de administrație al Asociației turce de medicină de urgență, a vorbit în acest context despre așa numitul „triunghi al vieții”, spațiul în care o persoană poate rezista printre ruine fără să fie strivită.
Potrivit specialistului, statura mică a unui copil, comparativ cu cea a unui adult, a contribuit la creșterea șanselor de supraviețuire.
„Copiii ocupă mai puțin spațiu, astfel este mai probabil ca aceștia să se încadreze în «triunghiul vieții» și să nu sufere răni semnificative. De asemenea, ei au o rezistență relativ mai mare la traumatismele ortopedice. Dar vârsta este importantă aici. Din păcate, aceste posibilități pot fi inversate, mai ales sub vârsta de 5 ani”.