Cum îți ajuți copilul să lupte cu răcelile, odată cu intrarea în colectivitate? Importanța postbioticelor în sănătatea sistemului imunitar | Demamici.ro

În sezonul toamnă-iarnă sistemul nostru imunitar este pus la grea încercare. Episoadele de gripă sau răceală ne dau mari bătăi de cap în anotimpul rece, iar lucrurile sunt și mai grave dacă avem un copil în primul an de colectivitate. Până se realizează imunizarea, toate virusurile și bacteriile ajung acasă, în familie, iar afecțiunile declanșate de acestea nu ratează niciun membru al familiei. De la mic la mare, toți începem lupta cu simptomele supărătoare: tuse, mucozități, gât inflamat, dureri de cap, febră etc.

Cum îți ajuți copilul să lupte cu răcelile, odată cu intrarea în colectivitate? Ce este sistemul imunitar?

Sistemul imunitar are rolul de a reacționa rapid și specific împotriva agenților patogeni străini. Pentru protecția împotriva efectelor cu potențial dăunător al reacțiilor de apărare care pot să apară în timpul răspunsului pe care sistemul imunitar îl dă în cazul unui „atac”, există mai multe puncte de toleranță, localizate în organele care compun sistemul limfoid (1).

Cercetătorii încă fac studii pentru a desluși tainele rețelei formate din sute de celule și proteine diferite, coordonate și interconectate pe care o numesc sistem imunitar. Cu cât un organism intră în contact cu mai mulți germeni, cu atât sistemul imunitar devine mai sofisticat. Rolul sistemului imunitar este de a ataca și distruge germenii care au găsit o breșă și au pătruns în corp (bacterii, paraziți, fungi, virusuri). De asemenea el recunoaște și neutralizează substanțele nocive din mediu și se ocupă cu distrugerea acelor celule din corp care au suferit modificări (ex: celulele canceroase) (3).

Cum funcționează sistemul imunitar?

Structura sistemului imunitar este complexă. Acesta este format din: leucocite, anticorpi, sistem enzimatic multifuncțional și organe limfoide (măduva osoasă, timusul, splina, ganglionii limfatici).

Cele mai importante structuri ale sistemului imunitar sunt celulele albe. Mișcându-se independent, acestea au capacitatea de a depista agentul patogen și de a trece prin pereții vaselor de sânge prin osmoză si din limfă, în sistemul circulator sangvin. În momentul în care un agent patogen este identificat, leucocitele (celulele albe) se înmulțesc extrem de rapid cu rolul de a-l îndepărta. De asemenea, „alarma” este dată în întreg organismul, printr-o reacție generală care anunță prezența agentului patogen.

Febra este una dintre cele mai comune reacții ale sistemului imunitar. Faptul că temperatura corporală crește este un semn clar al faptului că sistemul imunitar a pornit lupta împotriva unei infecții virale sau bacteriene. Prin temperatură crescută, agentul patogen poate fi ucis. Când avem febră, circulația sangvină este accelerată. Așadar, febra este o armă foarte utilă a sistemului imunitar, iar intervenția cu antitermice trebuie făcută doar în condițiile specificate de medic (stare letargică, febră mai mare de 38,5 grade Celsius, febră în cazul copiilor foarte mici etc).

Tipuri de imunitate:

• Imunitatea înnăscută: transmisă de la mamă la făt. Toți oamenii vin pe lume cu o anumită memorie imunitară.

Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatrie la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”: „Ca și în viață, la sistemul imun, este important startul. Ne naștem cu un sistem imun innăscut, pe care îl moștenim de la părinți. Acesta nu este mai bun sau mai prost decât la alți copii, la momentul nașterii, ci este atât de performant cât sunt genele pe care le avem de la familie. Ulterior, pe această zestre genetică, putem clădi bine, sustenabil sau prost, complet artificial.” (4)

• Imunitatea pasivă – prin anticorpii transmiși de la mamă la făt (prin lapte matern sau placentă)
• Imunitatea dobândită – realizată pe parcursul vieții. Îmbolnăvindu-ne ne construim o bază de anticorpi. Tot din această categorie face parte și imunitatea realizată prin vaccinare. În momentul vaccinării se introduc în corp cantități mici de antigene, seruri imune sau agenți patogeni atenuați, astfel încât individul să poată dezvolta o reacție imunologică în momentul în care intră în contact cu agentul patogen. (5)

Importanța postbioticelor în sănătatea sistemului imunitar

Ce sunt postbioticele?

O definiție clară a postbioticelor a fost dată de „Asociația Internațională Științifică de Probiotice și Prebiotice” (ISAPP): „Un preparat din microorganisme neînsuflețite și/sau componente ale acestora care conferă beneficii pentru sănătate gazdei.” (6)

Postbioticele, metaboliți benefici pentru sănătate și pentru un microbiom intestinal sănătos, se obțin prin fermentarea bacteriilor bune (probiotice), dar și prin fermentarea alimentelor (kombucha, varză acră, anumite tipuri de iaurturi sau brânză).

EpiCor este postbioticul numărul 1 în lume, cu o eficiență terapeutică dovedită clinic. Acesta se obține din Sacharomyces cervisiae (drojdie de bere) fermentată și uscată. Pe măsură ce apa se evaporă, drojdia moare, obținându-se astfel un ingredient compus din mai mulți metaboliți: polizaharide, proteine și peptide, minerale, polifenoli, vitamine B, beta-glucani.

7 studii pre-clinice și 8 studii clinice efectuate pe oameni au evidențiat faptul că EpiCor sprijină sistemul imunitar în sezonul de iarnă (7), (8), în sezonul de alergii (9), dar și sistemul imunitar (în general) (10), (11), (12). De asemenea, postbioticul EpiCor sprijină sănătatea microbiomului intestinal.

EpiCor postbiotic susține prima linie de apărare a imunității prin stimularea formării și eliberării imunoglobulinei secretoare A în salivă (sIgA). sIgA se găsește în secrețiile mucoase, inclusiv lacrimi, salivă, colostrum, secreții din tractul genito-urinar, tractul gastrointestinal, prostată și epiteliul respirator. Este o componentă majoră a sistemului imunitar adaptativ al organismului, având rol de apărare împotriva organismelor străine. Suplimentarea cu postbioticul EpiCor acționează pozitiv asupra microbiotei intestinale și stimulează activitatea sistemului imunitar. (13).

La doar 2 ore după administrare, EpiCor postbiotic crește activitatea sistemului imunitar prin creșterea activității celulelor NK Killer. Celulele NK Killer sunt un tip de globule albe de o importanță critică pentru sistemul imunitar înnăscut. Celulele NK Killer oferă un răspuns imun rapid atunci când este necesar, în multe cazuri nemafiind nevoie de un răspuns imun adaptativ (14).

Suplimentarea cu EpiCor postbiotic reduce, de asemenea, și intensitatea și durata simptomelor de răceală și gripă.

Produsele din gama Imunicor conțin postbioticul EpiCor

Produsele din gama Imunicor susțin imunitatea în sezonul rece și gripal, reduc durata și intensitatea simptomelor de gripă și răceală și susțin echilibrul microbiomului intestinal. Se găsesc sub formă de capsule (adulți și copii peste 12 ani), dar și sub formă de suspensie (pentru copii cu vârsta peste 3 ani).

Imunicor Capsule este dedicat adulților și copiilor peste 12 ani.

Imunicor Kids este dedicat copiilor cu vârsta peste 3 ani și se găsește sub formă de suspensie.

Pe lângă postbioticul EpiCor, Imunicor Kids conține și vitamina C non-acidă, cu o biodisponibilitate crescută. Împreună, aceste ingrediente asigură un sprijin complet al sistemului imunitar, într-o suspensie gustoasă, cu aromă de fructe de pădure, pentru copii.

Sfaturi pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos

Există câteva măsuri de precauție care pot contribui la menținerea sănătății sistemului nostru imunitar. Sunt sfaturi simple, ușor de pus în practică de fiecare dintre noi:

• Alimentația de calitate – asigurați-vă că aveți un regim alimentar echilibrat. Ce mâncați are o mare influență asupra sănătății sistemului imunitar. Evitați consumul de sare în exces, grăsimile nesănătoase, prăjelile și alimentele care conțin foarte mult zahăr. Optați, în schimb, pentru alimente bogate în vitamine, proteine și fibre. Consumați zilnic legume și fructe. Nu uitați nici de hidratare!
• Respectați, pe cât posibil, orele de somn – Copiii cu vârste până în 10 ani au nevoie de 10-13 ore de somn pe noapte. În cazul adulților este nevoie de cel puțin 8 ore de somn/ noapte pentru o bună funcționare a sistemului imunitar. În lipsa somnului, corpul nu are suficiente resurse pentru a lupta cu virusurile, bacteriile sau alți agenți patogeni.
• Evitați stresul – situațiile stresante dezechilibrează sistemul imunitar. Orice tulburare psiho-emoțională își pune amprenta și asupra capacității organismului de a lupta cu bolile.
• Faceți mișcare în fiecare zi – prin sport reușim uneori să ne limpezim și mintea. Alungăm stresul și implicit diminuăm factorii cu impact negativ asupra imunității.
• Respectați normele de igienă – spălați-vă bine pe mâini înainte și după masă, după folosirea toaletei și a spațiilor comune pe care le folosesc multe persoane. Evitați spațiile închise și aglomerate, mai ales în plin sezon de viroze.

 „În principiu, un sistem imunitar bun are la bază un stil de viață sănătos, un meniu echilibrat, respectarea orelor de somn, reducerea factorilor de stres și activitatea fizică regulată. Adoptați un stil de viață sănătos pentru că este cel mai bun „boost” al imunității și contribuie la reducerea probabilității de a face anumite boli, atac vascular cerebral, diabet, infarct miocardic sau cancere.”, a declarat dr. Stephen McMullan, Medicina de Familie, Mayo Clinic (2).

Surse:

(1) – https://mayoclinic.pure.elsevier.com/en/publications/overview-of-the-immune-system

(2) – Mayo Clinic Minute: How to maintain a healthy immune system (YouTube)

(3) – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279364/

(4) – https://www.facebook.com/drCraiuMihai/

(5) – https://www.chop.edu/centers-programs/vaccine-education-center/human-immune-system/types-immunity

(6) – Salminen, S., Collado, M.C., Endo, A. et al. The International Scientific Association of Probiotics and Prebiotics (ISAPP) consensus statement on the definition and scope of postbiotics. Nat Rev Gastroenterol Hepatol (2021)

(7) – Moyad, M. A., et al. (2008). Effects of a modified yeast supplement on cold/flu symptoms. Urol Nurs 28 (1), 50-5

(8) – Moyad, M. A., et al. (2010). Immunogenic yeast-based fermentate for cold/flu-like symptoms in nonvaccinated individuals. J Altern Complement Med 16 (2), 213-8

(9) – Moyad, M. A., et al. (2009). Immunogenic yeast-based fermentation product reduces allergic rhinitis-induced nasal congestion: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Adv Ther 26 (8), 795-804

(10) – Jensen, G. S., et al. (2010). Antioxidant bioavailability and rapid immune-modulating effects after consumption of a single acute dose of a high-metabolite yeast immunogen: results of a placebo-controlled double-blinded crossover pilot study. J Med Food 14, 1002–10.

(11) – Jensen, G. S., et al. (2015). Anti-inflammatory properties of a dried fermentate in vitro and in vivo. J Med Food 18(3), 378-84

(12) – Jensen, G. S., et al. (2008). A double-blind placebo-controlled, randomized pilot study: consumption of a high-metabolite immunogen from yeast culture has beneficial effects on erythrocyte health and mucosal immune protection in healthy subjects. Open Nutr J 2, 68-75

(13) – Jensen, G. S.; Patterson, K. M.; Barnes, J.; Schauss, A. G.; Beaman, R.; Reeves, S.; Robinson, L., A Double-Blind Placebo-Controlled, Randomized Pilot Study: Consumption of a High-Metabolite Immunogen from Yeast Culture has Beneficial Effects on Erythrocyte Health and Mucosal Immune Protection inJensen, G. S.; Patterson, K. M.; Barnes, J.; Schauss, A. G.; Beaman, R.; Reeves, S.; Robinson, L., A Double-Blind Placebo-Controlled, Randomized Pilot Study: Consumption of a High-Metabolite Immunogen from Yeast Culture has Beneficial Effects on Erythrocyte Health and Mucosal Immune Protection in Healthy Subjects. The Open Nutrition Journal 2008, 2, 68-75. Healthy Subjects. The Open Nutrition Journal 2008, 2, 68-75.

(14) – Jensen, G. S.; Redman, K. A.; Benson, K. F.; Carter, S. G.; Mitzner, M. A.; Reeves, S.; Robinson, L., Antioxidant bioavailability and rapid immune-modulating effects after consumption of a single acute dose of a high-metabolite yeast immunogen: results of a placebo-controlled double-blinded crossover pilot study. J Med Food 2011, 14 (9), 1002-10.trial