Educația, pentru unii copii o normalitate, pentru alții doar un vis. Despre învățământul românesc cu Andra Munteanu, cofondatoare Narada | Demamici.ro

Dreptul la învățătură este garantat prin Constituție, însă în România secolului XXI, încă sunt copii pentru care educația este mai mult un vis decât o normalitate. Problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ românesc nu sunt noi. Ele sunt știute și dezbătute de zeci de ani, însă soluționarea lor completă nu se întrevede în viitorul apropiat.

În acest context, într-un stat care șchiopătează, cetățenii săi încearcă să țină pasul cu secolul vitezei. „Investiția în educație este o investiție în viitorul întregii noastre societăți” este menționat pe site-ul oficial Narada, organizația care și-a propus să îmbunătățească sistemul educațional din România prin scoaterea la suprafață a nevoilor din educație și mobilizarea comunităților pentru găsirea soluțiilor.

Am stat de vorbă cu Andra Munteanu, cofondatoarea Narada, despre sistemul de învățământ românesc, despre problemele care „ard”, dar și despre soluțiile pe care ÎMPREUNĂ le putem pune în practică pentru ca fiecare copil să aibă acces la educație și să-și poată face vocea auzită. Multe dintre aceste voci vor vorbi despre România de mâine.

Despre problemele din învățământul românesc, într-un interviu cu Andra Munteanu, cofondatoare Narada

Reporter: Ne apropiem de începerea unui nou an școlar 2023 – 2024. În ciuda trecerii  anilor, statisticile din educație nu arată foarte bine. România se confruntă în continuare cu o infrastructură inadecvată în școli, cu o rată mare de abandon școlar și cu un procent alarmant de analfabetism funcțional. În calitate de antreprenor social, de om implicat direct în soluționarea problemelor din sistemul educațional românesc, cât de grave sunt aceste probleme în 2023? Care sunt, cu adevărat, cifrele?

Andra Munteanu, cofondatoare Narada: Din păcate, statisticile oferite de Ministerul Educației, dar și de rezultatele obținute de România la testele PISA, ne clasează la coada clasamentului European în cee ce privește situația învățământului din România. Într-adevăr, rata abandonului școlar este de aproximativ 15%, iar cea a analfabetismului funcțional, oricât de dureros ar suna, este mai mare de 50%.

În 2023, anul în care inteligența artificială a luat un avânt incredibil, în care vorbim despre tehnologie în educație, asistenți virtuali și chatboots, în România rurală copiii abandonează școala pentru că nu se nasc în locul potrivit, care să le ofere șanse egale cu cei de la oraș. În continuare sunt copii care nu au cu ce să se încalțe pentru a merge la școală, pentru ai căror părinți sunt mai importante două brațe bune de muncă în gospodărie decât educația sau care învață în școli total improprii.

Fostul ministru al educației anunța anul trecut că 1,2 milioane de elevi învață în școli cu o infrastructură inadecvată.

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, ne-a declarat oficial că aproximativ 40% dintre școli nu sunt autorizate ISU.

De asemenea, peste 7000 de unități de învățământ se încălzesc cu sobe cu lemne și ultima raportare arată că din cele 180 de școli cu toalete în curte, niciuna nu a fost renovată.

Reporter: Care este povestea Narada? Cum a luat naștere și care este principala sa misiune?

Andra Munteanu, cofondatoare Narada: Situația la nivelul educației din România s-a îmbunătățit totuși față de acum aproximativ cinci ani, când a luat ființă organizația Narada, iar acest lucru s-a întâmplat pe de-o parte datorită fondurilor PNRR accesate de școli, dar și intervențiilor noastre în comunități.

Mult sau puțin, este interpretabil având în vedere problemele cu care ne confruntăm la nivel național, însă cert este că în aproximativ doi ani de HartaEdu, platforma care mapează nevoile școlilor din România și mobilizează comunitățile pentru a găsi soluții, am rezolvat peste 300 de alerte, cu donații ce se ridică la aproximativ 4,5 milioane de lei, ce au venit în sprijinul a aproape 60 de mii de elevi.

Povestea Narada a început având același țel major: copiii. Încă de la început ne-am propus să-i sprijinim pentru a-și atinge întregul potential, atât din punct de vedere academic, cât și personal și socio-emoțional.

În urmă cu aproximativ 5 ani, pe vremea când aveam o carieră frumoasă în antreprenoriat, am citit din întâmplare un studiu legat de situația abandonului școlar. Principalele motive pentru care copiii abandonau școala erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor. Mi s-a părut revoltător ca într-o țară europeană, în secolul XXI, copiii să nu meargă la școală pentru că nu aveau cu ce să se încalțe pe vreme rea și am realizat că aș fi putut face ceva în acea situație.

La momentul respectiv nu știam ce, însă, tot întâmplarea a făcut să văd un film despre al Doilea Război Mondial în care, după debarcarea trupelor aliate în Normandia, comunitatea s-ar fi mobilizat și i-ar fi adus pe soldați cu bărcile înapoi.

Pare o poveste incredibilă, știu, dar în acea sală de cinema am văzut clar cum se conturează misiunea Narada și cum organizația poate deveni marea ce duce bărcile de salvare către școli și către copii. Iar de atunci asta facem. Scoatem la suprafață nevoile școlilor din România și mobilizăm comunitățile pentru a le rezolva împreună, asumându-ne în același timp rolul de inovatori în educație printr-un mindset antreprenorial și folosindu-ne de tehnologie.

Reporter: Narada s-a implicat activ de-a lungul anilor în digitalizarea învățământului românesc. Voi sunteți „responsabili” pentru crearea celor două platforme online: HartaEdu.ro și Naradix.ro (platformă de educație remedială). Cum vin aceste două platforme în sprijinirea sistemului ducational românesc?

Andra Munteanu, cofondatoare Narada: Această „responsabilitate” se leagă de povestea de mai sus în mare parte. Având în minte misiunea noastră și loviți fiind de pandemie, am încercat să ne uităm peste tot în lume și să vedem care ar fi posibilele efecte pe termen lung ale lipsei accesului la educație.

Mulți dintre noi am perceput pandemia ca pe acea perioadă în care școala s-a desfășurat online și de bine, de rău, copiii au făcut față acestei provocări. Însă puțini știm că, de exemplu, în mediul rural, mii de copii nu au avut deloc acces la educație pentru că nu aveau resursele necesare unui astfel de mediu de învățare.

Aveam nevoie să știm exact care sunt problemele cu care se confruntă școlile și era obligatoriu să venim în sprijinul elevilor. Așa au apărut atât HartaEdu, cât și NaradiX.

Azi, HartaEdu este un instrumental prin care profesorii înscriu urgențele școlilor lor, iar noi, împreună cu comunitatea de business și comunitățile locale căutăm resurse de finanțare. De exemplu, la finalul anului trecut am organizat în aceeași zi și aproximativ la aceeași oră un târg de Crăciun în 25 de școli din țară. S-au strâns aproximativ 100 de mii de euro, bani care au fost dublați cu ajutorul partenerilor Narada, iar acum 25 de școli au condiții mai sigure pentru elevii lor. Anul acesta vom organiza o ediție de supertârguri, la care vor participa 60 de școli cu nevoi reale pe infrastructură, digitalizare și sustenabilitate.

NaradiX a apărut într-adevăr ca prima platformă de educație remedială din România pentru că la momentul respectiv am realizat ce efecte pe termen lung poate avea gap-ul acesta creat de lipsa accesului la educație în pandemie. Azi s-a transformat cumva în „profesorul personal” al copiilor care au nevoie să recapituleze materia sau să-și aprofundeze cunoștințele. Iar ei se întrec în continuare pe platformă.

NaradiX a digitalizat întreaga materie a claselor 0-VIII și oferă și cursuri extrașcolare, pe interesul generației de azi, precum siguranță cibernetică, dezvoltare personală, limbi străine sau lifestyle sănătos. Pentru fiecare lecție parcursă, copiii acumulează naradini, monede virtuale pe care le pot transforma în premii. Nu vă imaginați ce competiție acerbă a fost vara aceasta când am pus la bătaie o consolă de jocuri video.

Reporter: Care sunt obiectivele pe care Narada și le-a propus în 2023 și care este bilanțul după prima jumătate de an?

Andra Munteanu, cofondatoare Narada: Principalul nostru obiectiv în fiecare an îl reprezintă copiii. Cumva ei sunt motivul pentru care ne ridicăm din pat în fiecare dimineață și un singur zâmbet al unui copil ne dă certitudinea că facem bine ce facem și ne dă sentimentul că atunci când pare că nu mai putem, de fapt mai putem un pic.

Ce am făcut noi la începutul acestui an a fost să ne alegem un obiectiv pe termen lung, nu doar pe un an. Ne-am propus ca până în 2030 să ajungem la 500 de mii de copii. De ce această cifră? Considerăm că din cei 2,5 milioane de elevi adresabili din sistem (cei care au nevoie de sprijin pentru a-și atinge potențialul), 500 de mii de copii ajutați ar putea atrage după sine transformarea în educație.

Ce înseamnă impactul asupra lor? Conform lentilei Whole Child, un model de educație aplicat în foarte multe țări din lume, pentru a-și atinge potențialul, un copil are nevoie să se dezvolte pe mai mulți piloni ce presupun atât învățarea academică, cât și mediul de susținere socio-emoțional. Prin urmare, am realizat că dacă intervenim într-o școală și renovăm o clasă, nu e suficient pentru dezvoltarea acelor copii. Ei au nevoie și de un mediu de suport din partea profesorilor, al părinților, al comunității în general pentru a ști să-și gestioneze relațiile, emoțiile și pentru a învăța, cum se spune din bătrâni, să se descurce în viață.

În același timp, tot cu ajutorul tehnologiei și inovației, ne dorim ca ei să învețe principiile sustenabilității pentru a fi pregătiți pentru viitor, a ști să-și aleagă o meserie și a avea fundația drumului lor în viață.

Din cei 50 de mii de elevi la care ne-am propus să ajungem anul acesta, am impactat aproape 30 de mii până la jumătatea anului și am rezolvat peste 100 de alerte ale școlilor din România. Numai vara aceasta am avut deschise 13 șantiere în școli, majoritatea dintre ele fiind aproape de final.

În plus, am creat primul pilot de inteligență artificială în educație din România și am conturat foarte multe proiecte pentru această a doua jumătate a anului, menite să servească același obiectiv important: copiii.

Reporter: Ce alte proiecte aveți în plan pentru a veni în spijinul educației din România?

Andra Munteanu, cofondatoare Narada: Așa cum am spus, ne bazăm pe tehnologie și inovație și vrem să ne folosim de toate instrumentele existente (dar și inexistente – vezi primul pilot AI în educație din România) pentru a servi misiunii noastre. E puțin prematur să vorbim despre proiectele pe care le avem în plan, dar ce putem spune este că vom continua să rezolvăm alerte, să mobilizăm comunități și să ne aducem contribuția în educație.

Ceea ce se află chiar acum pe agenda noastră este proiectul Super Târgurilor, programat pentru luna decembrie, când 60 de școli din țară se vor mobiliza și vor mobiliza la rândul lor comunitățile locale pentru a veni în sprijinul nevoilor lor. Banii strânși de elevi și profesori vor fi supuși din nou unui mecanism de dublare susținut de Narada și partenerii săi, astfel încât, anul viitor să avem încă 60 de urgențe rezolvate.

Reporter: Narada se bazează pe sprijinul comunității pentru aportul financiar necesar pentru soluționarea problemelor din sistemul de învățământ românesc. Cum putem contribui, concret? Ne referim aici și la persoanele fizice și la cele juridice.

Andra Munteanu, cofondatoare Narada: Mă bucur că ai întrebat asta pentru că prin donații putem face lucrurile să se întâmple. Răspunsul simplu ar fi: intrați pe narada.ro și veți găsi toate modalitățile prin care vă puteți implica.

Derulăm acum o campanie de donații „Ajută un copil să nu-și piardă vocea”, prin care le oferim tuturor posibilitatea să asculte vocile copiilor ce vorbesc despre școală, despre viitorul lor, contra unei donații recurente simbolice. De ce spun simbolice? Pentru că 30 de lei pe lună din partea unei singure persoane, îi poate oferi unui copil tot ce are nevoie pentru a nu abandona școala și chiar pentru a-și croi drumul în viață.

Sunt multe cauze, multe nevoi de implicare, una mai importantă decât alta și mulți colegi din echipă susțin și alte organizații, desi se dedică trup și suflet educației. Știm deja de prea multă vreme că principalele probleme ale României sunt educația și sănătatea, însă cineva spunea deunăzi că fără educație, nici medici nu am putea avea.

Prin urmare, orice persoană fizică poate alege să facă o donație recurentă către Narada sau să redirecționeze cei 3,5% din impozitul pe venit, la fel cum orice companie poate alege să redirecționeze cei 20% din impozitul pe profit. Ce aș vrea să mai menționez este că azi ne aflăm în fața unei oportunități istorice: Orice companie care nu a redirecționat cei 20% din impozitul pe venit/ profit realizat și plătit deja către stat anul trecut, are posibilitatea să o facă anul acesta, până pe data de 25 decembrie.

Altfel, acești bani rămân la stat și, apropo de statisticile de la început, în 2023, România a alocat un procent de 2,1% din PIB pentru educație, cel mai mic începând din 2011, când a fost adoptată actuala lege a educației care prevede acordarea a 6% pentru Educație. Articolul 8 din lege a primit tot timpul derogare.

Reporter: Produsele BIC se numără printre cele preferate de către părinți când vine vorba despre pregătirea copiilor pentru școală/ grădiniță. În acest an, BIC și Narada au un parteneriat în campania „Back to school”. În ce constă acesta?

Andra Munteanu, cofondatoare Narada: Este un parteneriat foarte drag nouă, de care ne bucurăm mult și care știm că va aduce o schimbare pozitivă.

Concret, cumpărând cel puțin unul dintre produsele participante la campanie în perioada 1 iunie – 30 septembrie 2023, BIC va investi în proiecte educaționale, sponsorizând cu până la 200.000 lei activitățile organizației Narada în școlile din România incluse în programele sale.

Proiectul va consta în îmbunătățirea resurselor și materialelor de învățare și inovație din mai multe școli din România aflate în programele Narada. Scopul este ca elevii care învață în aceste școli să aibă acces la resurse inovatoare și să își poată dezvolta potențialul maxim.

Proiectul principal îl reprezintă transformarea comunității de elevi și profesori din cadrul Colegiului Național Mihai Eminescu Satu Mare prin dotarea școlii cu un tech lab (echipamente pentru clubul de robotică, resurse proiecte STEAM, mobilier), precum și cu sprijinirea echipei Multitouchcnme. Echipa și-a format viziunea in proiecte STEAM și are nevoie de ajutor pentru participarea la competiții, programe de mentorat și introducere în mediul academic de cercetare.

Proiectele vor avea impact atat pentru cei peste 2200 de elevi din școlile selectate, cât și pentru generațiile viitoare.

Mulțumim!

Vezi și: Perioada adolescenței, un tărâm plin de provocări pentru părinți și copii. Cum poți gestiona mai bine situațiile de criză. Interviu cu Steliana Lefter, psiholog, psihoterapeut și consilier acreditat pentru dezvoltare personală | Demamici.ro