Perioada post-partum sau al patrulea trimestru de sarcină, așa cum mai este ea numită, reprezintă intervalul de aproximativ șase săptămâni după naștere, în care corpul femeii trece printr-un proces complex de recuperare și readaptare la starea pre-sarcină. Această etapă este una intensă, plină de transformări fizice, cât și emoționale. Este o etapă provocatoare pentru femeia care abia a devenit mamă întrucât presupune atât o adaptare la transformările prin care trece corpul, cât și o adaptare la o nouă rutină, cea a vieții de mamă.
Cuprins:
Perioada post-partum este una vulnerabilă, iar mama aflată la început de drum trebuie ajutată să înțeleagă, să accepte și să facă față schimbărilor fizice și psihice care survin. Pentru a explora în profunzime provocările și aspectele specifice ale perioadei post-partum, am mers la clinica Medikali unde am discutat cu doi specialiști de renume: Dr. Caliopia Gavril Parfene, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, cu supraspecializare în medicină materno-fetală și reproducere umană asistată și Alexandra Alexandru, Nutriționist Dietetician autorizat.
Am abordat subiecte esențiale legate de recuperarea postnatală, sănătatea ginecologică și importanța unui stil de viață sănătos în această perioadă crucială. La finalul articolului găsiți și varianta video a acestui interviu.
Despre perioada post-partum din punct de vedere ginecologic și al stilului de viață – interviu în tandem cu Dr. Caliopia Gavril Parfene, Medic primar Obstetrică-Ginecologie și Alexandra Alexandru, Nutriționist Dietetician autorizat
R: Pentru început, aș vrea să urmăm un fir cronologic și să discutăm despre perioada imediat după naștere. Doamna doctor Parfene, ne puteți spune cât timp durează recuperarea după naștere? Aici ne referim atât la nașterea naturală, cât și la cea prin cezariană.
Dr. Caliopia Gavril Parfene: Da, aș începe în primul rând să definim această perioadă. Este perioada post-partum, lăuzia, puerperium sau chiar trimestrul al patrulea al sarcinii, care apare după nașterea propriu-zisă, după delivrență, expulzia placentei, pe o perioadă de șase săptămâni. Este o perioadă în care se presupune că refacerea și recuperarea mamei sunt câștigate în totalitate, în care modificările fiziologice și anatomice pe care pacienta le manifestă, le dezvoltă pe parcursul sarcinii și după naștere revin la perioada de dinaintea sarcinii.
Perioada post-partum: vulnerabilă, critică și ușor neglijată
Organizația Mondială a Sănătății caracterizează această perioadă ca fiind extrem de vulnerabilă, critică și ușor neglijată de personalul medical, pentru că informațiile furnizate pacientei, serviciile medicale oferite în această perioadă sunt puțin limitate. Sunt 40% dintre femei care nu se prezintă la controlul post-partum. Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie recomandă ca în perioada de trei săptămâni post-partum, pacienta să aibă acces facil la consult medical de specialitate și chiar să poată accesa telefonic medicul curant și în special medicul neonatolog.
Această perioadă este împărțită în mai multe etape:
- o fază acută, care cuprinde primele ore după naștere, 6-12 ore;
- o fază subacută, primele șase săptămâni;
- o perioadă tardivă, în care pacienta se reface, o perioadă care reprezintă șase luni după naștere.
Refacerea organismului după nașterea naturală
R: Aș vrea să vorbim puțin punctual și despre problemele cu care se confruntă proaspetele mămici, mai ales dacă au născut natural. Ce ne puteți spune despre tot acest proces, despre refacerea organismului după o naștere naturală?
Lacerațiile după nașterea naturală
Dr. Caliopia Gavril Parfene: Refacerea organismului după o naștere naturală este evident individualizată în funcție de pacientă. Dar nașterea naturală care evoluează normal și este lipsită de lacerații, se întâmplă să fie un perineu intact, de cele mai multe ori este dorința cea mai mare a viitoarelor mame. Dar există situații în care apar lacerații; dacă expulzia nu este bine controlată, dacă este o expulzie precipitată prin contracții uterine expulzive intense, apar aceste lacerații, care pot fi de grad minor sau chiar avansate, de grad 4, care să implice sfincterul anal și chiar mucoasa rectală, cu complicații pe termen lung la nivel de incontinență.
Dr. Caliopia Gavril Parfene: „Epiziotomia ne salvează și controlează rupturile”
De aceea, epiziotomia ne salvează și controlează, cât de cât, aceste rupturi să nu aibă loc; o aplicare de forceps sau de ventuză la fel determină necesitatea efectuării epiziotomiei. Refacerea, în condițiile în care tehnica chirurgicală este corectă și epiziotomia este suturată corect, nu este o problemă. Pacienta trebuie să aplice măsuri de igienă locală, să informeze medicul curant dacă apar anumite zone de edem, de secreții patologice, dehiscență de tranșă, pentru că acestea pot indica o infecție la nivelul plăgii.
Incontinența urinară poate fi ținută sub control prin metode minim invazive
De cele mai multe ori, pacienta este informată înainte de a pleca, este urmărită și la o săptămână este văzută de medicul curant. Există, în urma unei nașteri naturale, pe termen lung, o incontinență urinară sau o relaxare la nivelul musculaturii perineale sau o laxitate vaginală, care poate să deranjeze la câteva luni de la naștere pacienta, în special când prezintă incontinență urinară de efort sau la reluarea activității sexuale. Dar acest lucru se poate corecta; există posibilitatea efectuării exercițiilor Kegel, de contracție voluntară a musculaturii perineale. Avem avantajul de a apela și la fotoliul magnetic Tesla sau Emsella, care eliberează impulsuri electromagnetice ce determină stimularea automată a musculaturii perineale, cu o frecvență mult mai mare decât cea voluntară.
Incontinența urinară poate să apară și în cazul nașterilor prin cezariană
R: Toate acestea se aplică post-naștere, adică nu există ceva, poate și preventiv, care să prevină incontinența urinară, de exemplu?
Dr. Caliopia Gavril Parfene: Sunt anumite dispozitive care determină un exercițiu, o pregătire a perineului înainte de naștere, dar să știți că și în cazul nașterilor finalizate prin operație cezariană apare un grad de incontinență urinară în condițiile în care pacienta este supraponderală, a câștigat mult în greutatea pentru că prezentația craniană, craniul fetal, comprimă vezica urinară, modifică unghiul pe care uretra îl face cu vezica și apare incontinența urinară și în cazul operațiilor cezariane.
Mai există o terapie pe care vreau să menționez, terapie laser, care stimulează formarea unor noi fibre de colagen și de elastină, astfel încât apare rejuvenarea vaginală într-o proporție mult mai eficientă după naștere. Deci sunt soluții astfel încât să încurajăm nașterea naturală.
Care este perioada de recuperare după nașterea prin cezariană?
R: Aș vrea să discutăm și despre nașterea prin cezariană. Care este perioada de recuperare după o astfel de naștere? Cum diferă aceasta de cea naturală? Și care ar fi cele mai frecvente probleme ginecologice care pot apărea în acest context?
Posibile complicații în urma operației de cezariană
Dr. Caliopia Gavril Parfene: Chiar dacă pornim la drum cu dorința de a naște natural, există anumite evenimente pe parcursul travaliului care duc la finalizarea nașterii prin operație cezariană. Ca și complicații în urma acestei intervenții, se știe că riscul tromboembolic este mare, iar în perioada post-partum crește de 20 de ori. Dar orice intervenție chirurgicală este caracterizată de acest risc. De aceea, noi administrăm terapie anticoagulantă imediat după operația de cezariană.
În condițiile în care există un risc obstetrical, o trombofilie, obezitate sau un istoric de tromboză în antecedente, terapia anticoagulantă este inițiată înaintea operației cezariene. Alt risc este acela de infecție, de endometrită, de infecție la nivelul tranșei operatorii, la nivelul peretelui abdominal. Există și un risc hemoragic; evident, orice intervenție chirurgicală prezintă acest risc.
R: În cât timp după naștere pot apărea semnalele care indică necesitatea intervenției medicale?
Dr. Caliopia Gavril Parfene: Perioada post-partum prezintă o fază acută, subacută și tardivă. Încă din faza acută, în proporție de 90% dintre femei prezintă anumite acuze. În cazul operației cezariene, în post-partum-ul imediat, pacienta este monitorizată: funcțiile vitale, tensiunea, pulsul. Inițial, tensiunea și pulsul sunt crescute din cauza emoției, a stării de bucurie că a adus pe lume un copil frumos, mult dorit.
În condițiile în care tensiunea scade cu 20% față de valoarea cunoscută înainte de operația de cezariană și pulsul începe să crească, atunci noi, ca și clinicieni, ne gândim că poate exista un risc hemoragic, o hemoragie ocultă, sub forma unui hematom. Nu întotdeauna o hemoragie post-partum se exteriorizează și, de aceea, toți acești parametri clinici trebuie urmăriți.
La cât timp după operația de cezariană putem face sport?
Anemia, la fel, este importantă; hemoglobina, hematocritul sunt elemente pe care noi le urmărim în practica de zi cu zi. Starea pacientei devine mai agitată, cu transpirații, depinde de cantitatea de sânge pe care o pierde. De aceea, echipa, în special cea din terapie intensivă, este focusată și pacienta este monitorizată. Pe termen lung, am spus că post-partum-ul tardiv este inclus în această clasificare. Tonusul peretelui abdominal se redobândește destul de târziu; este încurajată pacienta ca, după 3 luni de la operația cezariană, să inițieze exerciții fizice, abdomene, stretching, să revină la activitatea obișnuită de exerciții fizice.
R: În ceea ce privește sângerarea post-partum, când știm că este cazul să ne îngrijorăm? Când știm că ceea ce se întâmplă este normal și când ar trebui să apelăm la un medic?
Sângerarea post-partum. Sunt lohiile normale sau e necesar un consult medical?
Dr. Caliopia Gavril Parfene: Imediat după naștere, pierderea pe cale vaginală este definită ca lohii. Pacienta trebuie să fie atentă la caracterul lohiilor. În primele 3-4 zile, lohiile sunt roșii, lochia rubra, pentru că conțin o cantitate mai mare de sânge. Până în ziua 10, lohiile se deschid la culoare. Apoi, pe o perioadă de 6 săptămâni, apar lohiile seroase, care sunt din ce în ce mai deschise. În condițiile în care, în ziua 21, există o sângerare, este o mică menstruație. Dar aceasta nu trebuie să fie abundentă, nu trebuie să fie o eliminare a unor cheaguri, să nu aibă un miros neplăcut. Aceste lucruri trebuie aduse la cunoștința medicului curant, pentru că pot indica riscul unei infecții, endometrită.
Viața sexuală după naștere
R: Aș vrea să mai vorbesc despre un subiect cu dumneavoastră, și anume: când este sigur pentru o femeie să își reia viața sexuală?
Dr. Caliopia Gavril Parfene: Recomandările permit reluarea activității sexuale după 6 săptămâni, când plaga de epiziotomie s-a vindecat, când lohiile s-au oprit. După operația cezariană, la fel, plaga, incizia la nivelul peretelui abdominal s-a vindecat într-o anumită măsură. Sunt fire care se topesc, se resorb și la 70 de zile după naștere. Deci, o vindecare absolută nu este chiar la 6 săptămâni. Mai pot apărea și dureri și un anumit disconfort.
În perioada post-partum probabilitatea apariției unei noi sarcini este mare
R: Tot referitor la viața sexuală a proaspetei mămici, care este probabilitatea de apariție a unei noi sarcini în perioada post-partum? Există concepția că, atâta timp cât menstruația nu a revenit sau cât încă alăptez, șansele de a rămâne însărcinată nu sunt foarte mari. Care este părerea dumneavoastră despre acest subiect și despre contracepția în perioada post-partum?
Dr. Caliopia Gavril Parfene: Menstruația este precedată de ovulație, deci alăptarea nu este o metodă contraceptivă sigură. Pacientele trebuie informate că, odată ce alăptează, nu au asigurată contracepția. Ovulația poate apărea chiar la 25-27 de zile după naștere, mai ales la pacientele care nu alăptează. Este bine să spațiem sarcinile, oferind timp organismului matern să-și revină și să-și canalizeze atenția asupra copilului.
Metode contraceptive sigure în perioada post-partum
Recomandăm măsuri de contracepție individualizate, discutate chiar antenatal. Pilulele contraceptive estroprogestative ar fi bine să fie evitate în perioada post-partum, deoarece estrogenul poate crește riscul de hipercoagulabilitate și poate reduce secreția lactată. Măsurile de contracepție trebuie individualizate, în funcție de fiecare pacientă în parte, de patologia pe care o prezintă.
Se recomandă pilulele contraceptive doar cu progesteron sintetic, care subțiază endometrul și reduc mucusul cervical, împiedicând implantarea. Aceasta este cea mai utilizată metodă contraceptivă imediat după sarcină. De asemenea, se pot introduce dispozitive intrauterine la șase săptămâni după naștere, după ce verificăm ecografic că uterul este involuat. Acestea pot fi pe bază de cupru, aur, argint sau levonorgestrel, care subțiază endometrul și are dublă acțiune contraceptivă atât hormonală, cât și mecanică.
Hormonii în perioada post-partum
R: Aș vrea să ne explicați ce se întâmplă cu hormonii după naștere, în această perioadă plină de transformări, care poate afecta starea de dispoziție, libidoul și multe altele. Cum putem gestiona aceste schimbări hormonale?
Dr. Caliopia Gavril Parfene: Hormonul dominant și vedeta travaliului și a perioadei post-partum este oxitocina. Este un hormon secretat de hipotalamus, care este depozitat în neurohipofiză. Când se apropie nașterea, începe să fie secretat. Este hormonul care determină contracția fibrelor musculare netede uterine și controlează și facilitează nașterea prin asigurarea unui travaliu cu contracții regulate, intermitente, din ce în ce mai intense.
Pe lângă rolul pe care îl are în finalizarea travaliului și expulzia fătului, ulterior delivrența, acest hormon contractă celulele epiteliale din jurul canalelor galactofore și favorizează ejecția laptelui. Deci, are un rol important și în alăptare. Acest hormon se numește și hormonul fericirii, oxitocina, și are un rol important în dezvoltarea instinctului matern, în stabilirea unei legături armonioase între mamă și copil, favorizată și de contactul skin-to-skin, pe care îl promovăm și de ora magică.
Copilul, după ce este asigurat că respiră bine și s-a adaptat respirator la viața extrauterină, este luat de mamă, este ținut la piept în contact skin-to-skin pentru a-i asigura păstrarea temperaturii corpului. După câteva minute, el poate fi pus și la sân. Acest atașament și modul în care este inițiată alăptarea sunt foarte importante ca tehnică, deoarece există un risc de fisurare a mamelonului, care poate fi o poartă de intrare pentru germenii de pe pielea mamei sau a copilului și să apară mastită.
Tehnica de alăptat este foarte importantă pentru a promova în continuare și a fi relativ ușor să continui alăptatul până la 6 luni, așa cum este recomandat. Această oxitocină este extrem de importantă pentru dezvoltarea instinctului matern și pentru încrederea de care mama are nevoie în această perioadă plină de provocări. Odată cu delivrența, progesteronul și estrogenii se prăbușesc, lăsând loc prolactinei să fie dominantă și să producă laptele la nivelul acinilor glandulari mamari.
Alăptarea este bine să fie inițiată cât mai repede; la 2-3 ore, mama este bine să răspundă solicitărilor nou-născutului. Există o modificare a ritmului somn-veghe, astfel încât mama nu mai poate să se odihnească foarte bine. De aceea, rolul familiei, al soțului, este foarte important, deoarece, odată acumulată oboseala în stil cronic și somnul dacă este sub 6 ore în 24 de ore, această deprivare de somn poate determina anumite stări de anxietate, chiar și depresie post-partum, în condițiile în care familia nu susține și nu ajută mama.
R: Pentru că tot am vorbit despre cât de importantă este starea emoțională a unei mame în perioada post-partum și influența și rolul pe care îl joacă acești hormoni în tot acest proces, aș vrea să trecem și la partea a doua a interviului. Stăm de vorbă cu Alexandra Alexandru, Nutriționist și Dietetician autorizat.
Tot asupra hormonilor aș vrea să mă opresc și în discuția cu dumneavoastră. Să ne spuneți ce influență au de fapt acești hormoni în perioada post-partum, atunci când o mamă își dorește să adopte un stil de viață sănătos, o dietă echilibrată. Oare acești hormoni nu cumva ne pun mai mult bețe în roate?
Ce influență au hormonii de după naștere în stilul nostru de viață?
Alexandra Alexandru: Da, ne pun într-adevăr bețe în roate. Această prăbușire a principalilor doi hormoni, progesteronul și estrogenul, poate duce la stări de lipsă de energie, la oboseală accentuată, fapt ce automat poate crește apetitul pentru mâncăruri dulci, pentru dulciuri, pentru mâncăruri nesănătoase. Scăderea serotoninei, pe de altă parte, poate duce la o lipsă a motivației, care atrage după sine imposibilitatea de a susține o rutină sănătoasă.
Apoi, ce se mai întâmplă este faptul că și hormonii tiroidieni sunt afectați la rândul lor, ceea ce poate duce, în lipsa unei hidratări adecvate, la o retenție de apă. Deci, sunt diverse implicații ale acestor hormoni care fac o tânără mamă să fie un pic descurajată la începutul acestui drum nou. Desigur că există și soluții. Ele încep, în primul rând, printr-o odihnă adecvată, plimbări în natură și, desigur, o alimentație bazată în proporție foarte mare pe alimente nutritive.
R: Așadar, aici aș vrea să ne oprim să ne spuneți mai exact ce ar trebui să conțină o dietă echilibrată în perioada post-partum, în special dacă mama alăptează.
Alexandra Alexandru: Sunt anumite categorii alimentare care în nicio formă nu ar trebui să lipsească din meniul mamei? În primul rând, proteinele de înaltă calitate, care provin din produse de origine animală: carne slabă de curcan, pasăre, chiar și vită, ouă, lactate. Nu le ignorăm nici pe cele de origine vegetală, dar în limita toleranței, care provin în special din leguminoase.
În al doilea rând, categoria carbohidraților complecși, cu excluderea celor rafinați, deoarece pot prăbuși nivelurile glicemiei, și nu ne dorim asta la o tânără mamă. Aceștia sunt conținuți în special în cereale integrale: ovăz, orez integral, chiar și grâu integral, secară, dar și pseudo-cereale precum quinoa, hrișcă. Sunt o sursă foarte bună de fibre, care mențin glicemia normală pe parcursul zilei, fără fluctuații, și o sursă importantă de fibre.
De asemenea, categoria legumelor este de nelipsit, incluzând legume verzi care, pe lângă fibre, vitamine și minerale, conțin și folați, de care mama are în continuare nevoie. Și fructe, bineînțeles, atât pentru fibre, cât și pentru enzime și pe post de desert.
Să nu uităm și de categoria lactatelor, care sunt deopotrivă sursă de grăsimi bune, de proteine, de minerale importante precum calciul.
R: Și pentru că vorbeam de mamele care alăptează, există și anumite categorii de alimente care ar trebui evitate pentru a preveni balonarea sau problemele digestive?
Alexandra Alexandru: Categoric, și aici vorbim de individualizare, de personalizare, deoarece sunt femei care tolerează foarte bine aceste alimente, care pot da bătăi de cap altor femei. În primul rând, cele din categoria leguminoaselor: fasole, linte, mazăre, năut, care, dacă sunt consumate în cantități mai mari, pot provoca balonare, pot face bebelușul să aibă gaze, colici și chiar constipație. Acestea trebuie fierte foarte bine, introduse treptat și testată toleranța.
O altă categorie de alimente ce trebuie testate în prealabil și, dacă sunt tolerate, fără doar și poate trebuie introduse, sunt legumele crucifere: varză, broccoli, conopidă, varza de Bruxelles, chiar și rucola face parte din categoria cruciferelor. La fel, cu testarea toleranței.
Chiar și lactatele pot da bătăi de cap. Se recomandă eliminarea lor dacă se observă că, în urma consumului de lactate, bebelușul poate avea probleme; atunci ele se scot sau se reduce cantitatea și se monitorizează, ca să se poată reintroduce eventual.
Fac apel și la evitarea dulciurilor, a zaharurilor procesate, dar și a îndulcitorilor artificiali, în special cei îndulciți cu polioli: sorbitol, maltitol, care pot crea dezechilibre foarte mari la nivelul florei intestinale, și atunci bebelușul are și el de suferit.
Nu uităm nici de alimentele foarte condimentate, iuți: usturoiul, ceapa. Ele pot da din nou bătăi de cap. Cafeaua în exces, ceaiul verde, ceaiul negru pot irita sistemul digestiv al mamei și pot duce la agitația copilului. Din punctul meu de vedere, alcoolul nu ar trebui să existe absolut deloc în perioada alăptării, dar dacă se întâmplă, atunci este de preferat să se evite alăptarea timp de 2-3-4 ore după consumul de alcool.
R: Am vorbit despre dieta echilibrată, dar aș vrea să vorbim și despre slăbire, pentru că este un aspect care le afectează pe multe femei imediat după naștere. Momentul în care își dau seama că toate acele kilograme acumulate în timpul sarcinii nu s-au datorat doar bebelușului, ci și micilor răsfățuri de care au avut parte. Aș vrea să ne spuneți punctual ce recomandări aveți pentru slăbire, astfel încât să nu fie afectată nici sănătatea mamei în perioada post-partum, dar nici lactația.
Alexandra Alexandru: Cu siguranță, multe dintre noi se gândesc că acum este momentul și putem să ne facem de cap cu tot ceea ce poftim. Asta, desigur, poate avea consecințe asupra kilogramelor, dar și asupra stării de sănătate atât a mamei, cât și a bebelușului. La baza acestei decizii ar trebui să stea, în primul rând, o reorganizare a rutinei, care poate fi dificilă datorită faptului că suntem în slujba unui pui de om care are nevoie de noi 100%, dar ne putem adapta în funcție de programul lui.
Cei mai importanți pași pe care trebuie să îi facem atunci când dorim să pierdem kilograme după ce am născut sunt să nu ne gândim la diete drastice. Totul trebuie să fie cât se poate de echilibrat. Să nu excludem grupe alimentare și să nu ne gândim la diete minune. Organizarea Mondială a Sănătății spune că nu trebuie să depășim un deficit caloric mai mult de 500 de kilocalorii, astfel încât organismul să poată susține atât pierderea în kilograme, cât și producția laptelui. Pentru acest lucru, trebuie să avem un program de mese regulat care să conțină trei mese principale alături de una, două, poate și trei gustări, în funcție de activitatea fizică a mamei, de nevoile energetice; sunt mai mulți factori care se iau în considerare atunci când se lucrează cu o mămică în etapa aceasta.
Un al doilea factor important este, pe cât se poate, să adopte o rutină a somnului. Hidratarea trebuie să fie atât adecvată susținerii producției laptelui, cât și pentru hidratarea organismului.
R: Referitor la hidratare: cât de importantă este hidratarea în perioada post-partum și ce rol joacă în recuperarea organismului?
Alexandra Alexandru: Hidratarea este importantă pentru producția laptelui. O cantitate insuficientă de lichide nu poate susține acest lucru. Este foarte importantă pentru refacerea organismului, refacerea țesuturilor. Un organism deshidratat nu poate să lucreze la asta în aceeași măsură ca un organism foarte bine hidratat. În al treilea rând, combate starea de oboseală. O hidratare optimă ne ajută la revenirea noastră la o formă cât mai bună, la obținerea unor niveluri de energie pe care altfel nu le-am avea. Celula trebuie să fie cât mai bine hidratată pentru că altfel nu funcționează corect. Și nu în ultimul rând, previne constipația. În momentul deshidratării pot interveni probleme digestive de genul constipației care nu sunt de dorit în perioada aceasta.
R: Care este legătura dintre alimentație și starea emoțională a mamei în perioada post-partum? Există anumite alimente care ar putea să prevină simptomele depresiei postnatale?
Alexandra Alexandru: Sunt anumite alimente care ar putea să ajute în susținerea unei stări bune de spirit până la urmă. Vedeta este triptofanul. Este un aminoacid, precursor de serotonină, care se găsește în carnea de curcan, în produsele lactate. Poate că multă lume asociază o cană cu lapte cald cu o stare de bine. Unul dintre motive poate fi conținutul ridicat de triptofan pe care aceste produse îl au. Bineînțeles că și acest lucru este în funcție de toleranța pe care am discutat-o mai devreme. O altă sursă importantă de alimente care ajută starea de bine este acea sursă de alimente care conțin magneziu.
Magneziul este un mineral foarte important pentru susținerea intelectuală, psihică, emoțională. Magneziul este găsit în alimentele de origine animală, leguminoase, nuci, dar și ciocolata neagră, care din când în când nu strică. Fierul este iar un mineral care susține o stare de bine. Mamele, multe dintre ele, pot avea atât în timpul sarcinii, cât și ulterior, carențe. Atunci introducem surse bogate în fier precum cele de origine animală din carnea roșie slabă, din ficat, dar și linte, nuci și tot ce înseamnă verde ca și legume. Să nu uităm de acizii grași nesaturați care duc la o bună funcționare a creierului. Sunt conținuți de peștele gras sălbatic, de somon, de sardine, dar și în avocado, nuci, diverse semințe și uleiuri, presate la rece, în special.
În concluzie, perioada post-partum reprezintă o etapă complexă și solicitantă în viața unei mame, marcată de schimbări hormonale, fizice și emoționale semnificative. Sprijinul familiei și al partenerului joacă un rol crucial în asigurarea odihnei necesare și în prevenirea oboselii cronice, care poate contribui la apariția stărilor de anxietate sau depresie post-partum.
Vezi și: Ingrijirea postpartum dupa nasterea naturala | Demamici.ro
