Diversificarea de la A la Z, explicată de Anca Bălășoiu. Răspunsuri la cele mai comune întrebări ale mămicilor. Diversificarea reprezintă una dintre cele mai importante etape din creșterea copiilor. Cu cât startul în alimentație este mai sănătos, cu atât obiceiurile copilului vor avea o bază corectă, cu mari șanse să se transforme într-un stil de viață echilibrat în copilărie și ulterior, în viața de adult.
Prin acest interviu dorim să venim în sprijinul mamelor cu informații utile și ușor de pus în practică astfel încât diversificarea să nu fie resimțită ca o corvoadă sau o etapă grea, ci ca una naturală în care atât părinții, cât și bebelușul să beneficieze de timpul petrecut la masă. Anca Bălășoiu, moașă licențiată și coordonator al programului Școala Mamei din cadrul Maternitatii Bucur, ne-a oferit răspunsuri detaliate la foarte multe întrebări de interes despre diversificare.
Prin cursurile susținute timp de peste un deceniu, Anca Bălășoiu a ajutat și educat părinții în devenire, peste 30.000 la număr. Într-un interviu exclusiv, realizat cu sprijinul Philips Avent, Anca Bălășoiu a răspuns celor mai arzătoare întrebări ale mămicilor, oferindu-le sfaturi și informații prețioase.
R – reporter
A.B. – Anca Bălășoiu
Momentul diversificării mai depinde și de locul geografic, tradiție, particularitățile temperamentale și nutriționale ale copilului, de preferințele familiei si ale medicului.
2. R: Care sunt pericolele la care expunem bebelușul în cazul diversificării precoce?
A.B.: Unele studii spun că diversificarea precoce (sub 4 luni) poate duce la dezvoltarea unor patologii digestive, reacții alergice sau apariția unor afecțiuni cronice cum sunt boala celiaca sau diabetul.
Senzatia de satietate produsa de alimentele solide favorizeaza spatierea meselor, cresterea brusca a cantitatii de alimente de la o masa la alta, ceea ce poate duce la aparitia obezitatii in adolescenta sau la varsta adulta.
Realizeaza o incarcatura osmotica mare pentru un rinichi incomplet dezvoltat functional. Proteinele vegetale au o valoare biologica inferioara celor din lapte.
Introducerea precoce a alimentelor solide in alimentatia copilului poate creste riscul de inec. Unele alimente solide pot fi greu de digerat de catre sistemul digestiv al copilului si pot determina aparitia unor reactii adverse neplacute (diaree, constipatie, gaze sau dureri abdominale).
3. R: Cum ne dăm seama că bebelușul nostru este pregătit pentru începerea diversificării? Care sunt indicatorii pe care trebuie să-i urmărim?
A.B.: Copiii sunt diferiti, dar este important sa le observam comportamentul si putem spune ca este pregatit sa fie diversificat daca:
4. R: Cu ce începem diversificarea?
A.B.: De preferat să se inceapa cu legume si nu cu fructe. Din categoria legumelor este de preferat sa alegem radacinoasele (morcov, radacina de patrunjel, telina, pastarnac etc.). Alimentele noi se introduc treptat (cate o leguma la 3 – 5 zile) pentru putea observa eventualele reactii adverse si care dintre acestea sunt „vinovate” de neplacerile aparute.
Nu se ofera si nu se creste cantitatea de alimente brusc (una – doua lingurite in plus zilnic sunt suficiente).
Dacă o legumă, fruct sau un anume tip de aliment nu este bine tolerat se scoate din alimentatie si se reintroduce treptat dupa 2 – 3 saptamani. Diversificarea poate fi mai usoara decat pare, dar depinde de toleranta copilului si rabdarea parintilor.
5. R: Multi medici de familie recomandă începerea diversificării cu sucuri de fructe/ legume. Este aceasta o metodă corectă de începere a diversificării?
A.B.: Inceperea diversificarii cu sucuri de fructe sau legume poate reprezenta o opţiune preferata de unii parinti, dar administrarea lor la inceputul diversificarii nu este recomandata.
Inceperea diversificarii cu fructe este o metoda utilizata in trecut cand marea majoritate a sugarilor erau hraniti cu lapte de vaca. Acesta este sarac in vitamine, iar pediatrii preferau inceperea diversificarii cu sucuri de fructe pentru a putea creste aportul de vitamine.
Inceperea diversificarii cu suc de fructe/ legume poate fi responsabil pentru apariţia malnutritiei, obezităţii infantile sau aparitia cariilor. Administrarea precoce poate provoca dureri abdominale sau diaree.
Indiferent de momentul ales, pentru introducerea sucurilor de fructe in diversificare, recomand sa se inceapa cu fructele autohtone de sezon.
Nu uitati! Laptele matern este cel mai bun „supliment alimentar” pentru nou-nascut si sugar.
6. R: Ce reguli trebuie să urmeze mamele dacă aleg diversificarea naturală/ autodiversificarea?
A.B.: Diversificarea naturala (autodiversificarea) poate fi o metoda preferata de unii parinti, bine acceptata si tolerata de unii copii, dar trebuie sa tinem cont de particularitatile copilului si de unele aspecte:
Se indica sa se inceapa cu pireuri diverse si mai tarziu bucati intregi (legume si fructe fierte in abur sau la cuptor sau fructe usor de inghitit fara sa existe risc de inec).
Parintii trebuie sa se documenteze temeinic privind alimentele care pot duce la inec (carne, legume tari, nefierte; fructe ce contin seminte mici; legume sau fructe fibroase, fructe uscate etc.).
Daca unul dintre parinti are istoric de reactii alergice la alimente (in special daca acestea au fost grave cum ar fi socul anafilactic) trebuie sa aiba grija cu acestea.
La diversificarea naturala nu poate fi pastrata intodeauna regula introducerii treptate a alimentelor, parintii trebuie sa se asigure ca acesta poate tolera bine alimentele nou introduse, sa cunoasca semnele intolerantei unui aliment (diaree, varsatura, constipatie, balonare, etc),
Daca are frati mai mari, copilul trebuie supravegheat ce primeste de la acestia.
Daca copilul are o crestere ponderala lenta, autodiversificarea poate fi un dezavantaj deoarece aceasta permite copilui sa exploreze, nu sa se sature.
Copiii autodiversificati au un risc crescut de anemie, chiar daca li se ofera, inca de la inceput, alimente bogate in fier. Poate fi necesara administrarea de suplimente de fier (la recomandarea pediatrului).
7. R: De ce unii bebelusi refuza sa fie hraniti de altcineva însă se descurcă si mănâncă bine singuri? De ce e important să ii lăsăm să exploreze și să descopere mâncarea, chiar dacă se face mizerie pe jos?
A.B.: Si murdaria este buna cateodata. Este minunat daca copilul doreste sa manance singur. De obicei, membrii familiei prefera sa le administreze mancarea pentru a evita mizeria din bucatarie, pentru a scurta timpul petrecut la masa sau pentru a se asigura ca mananca tot ce i-a pregatit mama.
Am intalnit de multe ori, copii care nu mananca singuri nici la trei sau patru ani. Copiii nu se nasc cu obiceiuri, le invata. Asa cum ii invatam sa se imbrace sau sa se spele singuri pe maini, la fel ii invatam sa manance singuri.
La trei luni, copilul dezvoltat normal, incepe sa isi priveasca mainile, ceea ce este un pas important in coordonarea ochi-mana.
La patru luni isi duce mainile in apropierea obrazului ca sa le priveasca, apuca obiectele care ii sunt plasate in mana si le poate duce la gura.
La 6 luni dezvolta miscari simetrice controlate, poate transfera obiectele dintr-o mana in alta.
Intre 9 – 10 luni isi dezvolta capacitatea de manipulare corecta a obiectelor, le cauta, incepe explorarea mediului inconjurator.
Intre 13 – 15 luni incearca sa manance cu lingura intr-o maniera nesigura, de cele mai multe ori nu reuseste sa o introduca in gura.
Copiii trebuie ajutati, lasati sa exploreze, sa aiba posibilitatea de a alege ce le place, sa isi dezvolte abilitatile. Mancatul este un aspect important in evolutia lor.
8. R: Când îi oferim masa de solide? Înainte sau după lapte?
A.B.: Nu exista un raspuns universal valabil. Laptele matern poate fi oferit inainte, dupa sau intre mesele cu alimente solide. Acesta contine enzime care pot ajuta la digestia alimentelor nou introduse si pana la varsta de un an reprezinta principalul aliment al nou nascutului.
Daca copilul este hranit cu lapte formula este de preferat sa i se ofere intai masa solida apoi laptele.
9. R: Care este cel mai sănătos și gustos mod de preparare a legumelor? Prin fierbere, la cuptor sau la abur? Sunt utile aparatele de gătit la abur, cu blender încorporat?
A.B.: Prepararea alimentelor pentru bebelusi poate fi o provocare pentru unele mame. Alimentele pot fi gatite prin fierbere, la cuptor sau la abur.
Alimentele gatite prin fierbere pot fi o optiune, dar este important sa fie controlat timpul de gatire si cantitatea de apa folosita. Fierberea indelungata intr-o cantitate mare de apa duce la pierderea nutrientilor, in special a vitaminelor hidrosolubile (grupul de vitamine B si vitamina C).
Alimentele gatite la cuptor isi pastreaza proprietatile nutritive, isi pastreaza aroma, sunt sanatoase si sunt rapid si usor de pregatit. Intr-o lume a economiei energetice acesta metoda de gatit poate fi costisitoare pentru unele familii. Se recomanda sa pregatim la cuptor atunci cand avem de gatit cantitati mai mari de alimente.
Alimentele gatite la abur sunt o metoda rapida si usoara de gatit. Alimentele isi pastreaza calitatile nutritive si gustul. Este una dintre cele mai recomandate metode de gatit pentru copii.
Are avantajul ca pot fi gatite la abur aproape orice fel de alimente. Aparatele de gatit la abur, cu blender incorporat pot fi considerate una dintre cele mai grozave inventii ale lumii moderne. Poate fi considerat cadoul perfect pentru o proaspata mama. Au avantajul ca pastreaza calitatile alimentelor, scurteaza timpul de gatire, iar consistenta/granulatia alimentelor poate fi aleasa in functie de preferintele copiilor.
Un astfel de aparat este Aparatul 4-în-1 pentru prepararea mâncării bebeluşilor Philips Avent SCF885. Principalele avantaje ale aparatului cu aburi 4-în-1 pentru prepararea mâncării bebeluşilor le găsiți detaliate în acest articol.
10. R: Oferim copilului brânză calcică? Cum se poate prepara într-un alt mod brânza pentru bebeluși?
A.B.: Branza poate fi pregatita in casa poate fi o metoda simpla si poate reprezenta o gustare perfecta pentru micul mancacios. Ea poate fi preparata din lapte de vaca pasteurizat.
Nu se recomanda utilizarea laptelui de vaca proaspat muls deoarece are o incarcatura bacteriana ridicata cu germeni saprofiti (bacillus butiricus, bacterii proteolitice, etc) sau poate contine si germeni patogeni (bacilul tubercular bovin, brucella abortus bovis, stafilococi, streptococci, etc.).
Sunt mai multe metode de pregatire a branzei in casa:
a) Se pun la fiert 500 ml de lapte, cand atinge punctul de fierbere se adauga doua tablete de calciu lactic, laptele incepe sa se separe si apare zerul. Se pune totul intr-o strecuratoare 10 – 15 minute.
Atentie! Branza calcica are o concentratie mare de calciu si se recomanda a fi administrata cu acordul sau la indicatia medicului pediatru. Hipercalcemia poate avea efecte neplacute asupra organismului.
b) Se pun la fiert 500 ml de lapte, cand atinge punctul de fierbere se adauga doua linguri de zeama de lamaie sau iaurt (in cantitate egala cu laptele), se pune compozitia intr-o strecuratoare pentru 10 – 15 minute.
Poate fi servita calda sau rece, amestecata cu legume sau cu fructe. Se pastreaza in frigider pentru maxim doua zile, acoperita ermetic (pentru a nu imprumuta mirosul celorlate alimente).
Atentie! Nu puteti pregati branza din lapte matern. Laptele matern are o cantitate mai mica de proteine decat laptele de vaca si nu o sa reusiti sa pregatiti branzica, indiferent de metoda aleasa.
11. R: Cum se introduc mesele de solide? Cum ne dăm seama că bebelușul e pregătit, spre exemplu, pe lângă introducerea mic-dejunului, prânzului și a cinei și pentru gustări?
A.B.: Introducerea meselor (mic dejun, cina si gustari) se face respectatand aceeasi regula: progresivitatea. Numărul de mese principale nu trebuie sa depaseasca 2 – 3 pe zi la sugarii pana ȋn 8 luni și 3 – 4 la cei pana intr-un an, la care se pot adauga si 1 – 2 gustari. Se mentine o igiena buna, iar mancarea trebuie manipulata in mod adecvat.
12. R: Cum ne dăm seama cât trebuie să mănânce un bebeluș?
A.B.: Ratia calorica a uni copil este ratia cu care creste. O curba ponderala satisfacatoare este cea mai buna dovada a unui aport caloric adecvat. Necesarul caloric depinde de varsta si greutatea copilului.
Foamea este un indicator al nevoilor calorice ale sugarului si copilului sanatos. Aceasta incepe sa functioneze de la varsta de 6 saptamani. Copilul alaptat la san va manca la cerere. Daca copilul este multumit dupa supt, creste in greutate si uda multe scutece putem spune ca avem un copil sanatos.
La copilul diversificat cantitatea de alimente depinde de valoarea calorica a acestora, varsta si greutatea copilului. Este suficient sa incepem diversificarea cu 2 – 3 lingurite si sa crestem gradual numarul lor pana ajungem la 200 – 250 grame/masa la mai multe luni.
Valoarea energetica a laptelui matern este de aproximativ 67 kcal/ 100 ml (in functie de starea nutritionala a mamei, factori socio-economici, paritate, etc).
Nou-nascutul alimentat cu lapte matern creste intr-un ritm optim cu aprox 100 kcal/ kg corp/zi la care se adauga 10% la copilul hranit cu formula de lapte. Limita superioara a aportului caloric este de 165 – 180 kcal/ kg corp/ 24 ore, peste aceasta valoare caloriile nu mai sunt utilizate adecvat pentru crestere.
Pentru prematuri este necesar un aport caloric mai mare de aproximativ 120 kcal/ kg corp/ zi.
Necesarul caloric in primul an de viata este de aproximativ 80 – 120 kcal/ kg corp/ zi, urmand ca, pentru fiecare etapa ulterioara de trei ani necesarul caloric sa scada.
Pentru a obtine o crestere optima, cu depunere moderata de grasimi, este nevoie de o utilizare maxima a proteinelor, este necesar un raport ideal calorii/ proteine. Acesta este de 32-35 kcal pentru fiecare gram de proteine. Acest raport asigura o crestere in greutate de 18 – 20 grame/ zi.
13. R: Unele studii arată că introducerea alimentelor cu potențial alergen încă de la începutul diversificării reprezintă o metodă eficientă de a preveni alergiile. Așadar, cât de sigur este să oferim bebelușului ou întreg (gălbenuș și albuș), pește, unt de arahide și toate celelalte categorii de alergeni înainte de împlinirea vârstei de un an?
A.B.: Orice sugar poate sa dezvolte alergie cu o probabilitate de 5 – 15 %, chiar daca istoricul familial este negativ.
Copilul nu se naste alergic, dar devine alergic dupa nastere sub actiunea factorilor de mediu. Cu cat alergenii sunt evitati pe cat posibil in primul an de viata, cu atat se poate intarzia aparitia manifestarilor clinice, fara sa se poata garanta ca alergia poate fi definitiv prevenita.
Reactiile alergice la un aliment pot aparea imediat sau cu intarziere si se manifesta clinic la nivelul pielii, al tractului gastro-intestinal sau la nivelul aparatului respirator. Reactiile alergice de tip sensibilitate apar la scurt timp dupa ingestie. Reactiile alergice de tip intarziat presupun interventia unor mecanisme mediate celulat, iar diagnosticul de certitudine este greu de sustinut.
Reactiile alergice pot fi de la urticarie pana la soc anafilactic. Debutul precoce al alergiei este amanat prin asigurarea alimentatiei naturale in primele 6 luni de viata. De regula, avand proteine caracteristice speciei noastre, laptele uman nu este un aliment alergizant. Daca alaptarea nu este posibila se vor alege formule hipoalergenice.
Existenta unui istoric alergic familial este un element suficient sugestiv pentru initierea unor masuri profilactice, cum ar fi prelungirea alimentatiei naturale pana la unu sau doi ani, evitarea diversificarii precoce, evitarea alimentelor cu potential alergenic.
Nu recomand introducerea alimentelor cu potential alergenic inainte de un an. Daca parintele insista sa ofere alimente care pot determina reactii alergice se recomanda testarea lor prin administrarea unor cantitati mici din acestea si supravegherea atenta a copilului.
14. R: Când îi putem oferi bebelușului lapte de vacă în loc de lapte praf sau sân?
A.B.: Laptele matern este cel mai important aliment pentru o crestere armonioasa si sanatoasa a copilului pana la doi sau trei ani (conform OMS). Daca alaptarea nu este posibila, laptele formula este a doua varianta de hranire a nou-nascutului si sugarului.
Laptele de vaca are o cantitate redusa de vitamine si minerale (in special Vitamina C si fier) ceea ce poate produce carente nutritionale severe. Proteinele sunt prezente in cantitate mai mare fapt ce duce la crestere ponderala, masa musculara in exces, sangerari digestive. Majoritatea proteinelor din laptele de vaca au potential alergen.
Laptele de vaca (din comert) nu se recomanda a fi oferit copiilor mai devreme de un an si nu trebuie sa inlocuiasca laptele matern. Nu se introduce in alimentatia copilului lapte proaspat muls. Este obligatorie fierberea temeinica a acestuia inainte de administrare.
15. R: De ce este important să nu oferim sare, zahăr sau miere copilului înainte de împlinirea primului an de viață?
A.B.: Rinichii copilului mic sunt imaturi si nu pot procesa o cantitate prea mare de sare. Pana la 6 luni, copilul primeste cantitatea necesara de sare din laptele matern. Dupa 6 luni primeste sare din alimentele nepreparate. Sodiul continut din alimentele in stare naturala sunt suficiente.
In mancarea copilului pana la un an nu se adauga sare sau zahar.
OMS recomanda sa nu introducem sare sau zahar in alimentatia copiilor pana la doi sau trei ani. O cantitate mare de zahar introdusa in alimentatia copilului poate duce la obezitate, boli metabolice, boli hepatice dar si refuzul copilului de a consuma alte alimente bogate in nutrienti necesari cresterii si dezvoltarii armonioase.
Indiferent de tipul de miere, care se doreste a fi administrat, nu se recomanda sa fie introdusa in alimentatie pana la varsta de un an. Mierea poate contine spori ai bacteriei Clostridum Botulinum, care poate infecta organismul copilului.
16. R: Când și cum se oferă oul la bebeluși?
A.B.: Galbenusul poate fi introdus in alimentatie de la 8 luni, nu mai mult de doua ori pe saptamana. Este necesar ca oul sa fie proaspat si bine gatit. Se poate incepe cu jumatate de ou pe saptamana, treptat se creste cantitatea. Poate fi oferit in supa, pireuri, cereale, budinci. Albusul are potential alergenic si se introduce in alimentatie dupa un an.
17. R: Când se poate introduce carnea în alimentația bebelușului și de câte ori pe săptămână se poate oferi?
A.B.: Carnea de pasăre poate fi introdusă de la 5 – 6 luni (depinde de momentul în care se începe diversificarea). Carnea de vită de la 6 luni. Peştele de la 6 luni (de preferat peste alb, proaspat, rapitor de apa dulce). Carnea de porc sau oaie după un an.
18. R: Ce facem dacă bebelușul refuză alimentele solide?
A.B.: Un program de masă stabil poate preveni refuzul copilului de a mȃnca. Este de preferat sa se inlature stimulii la ora de masa:
In plus, este recomandat ca:
19. R: Cum putem evita constipația la începutul diversificării?
A.B.: Constipatia reprezinta eliminarea rara si dificila a fecalelor (mai rar de doua zile), cu aspect tare si uscat.
Lipsa scaunelor nelinisteste familia. De obicei, parintii acestor copii, sufera si ei de constipatie sunt anxiosi, hiperprotectori, si acorda o atentie exagerata acestui „eveniment”.
Aproximativ 6 % dintre copiii cu intoleranta la proteinele din laptele de vaca sufera de constipatie greu de corectat prin metode traditionale. La acesti copii este suficient sa se elimine din alimentatie laptele de vaca (sau preparatele din acesta) si scaunul se normalizeaza. S-a observant o predispozitie spre constipatie a copiilor care sufera de reflux gastroesofagian.
Este necesar sa se observe semnele constipatiei si daca acestea sunt repetitive, si nu pot fi rezolvate prin metode traditionale, sa se consulte un specialist.
Metodele traditionale de rezolvarea problemelor de constipatie la sugar:
20. R: Cum trebuie să fie scaunul bebelușului odată cu începerea diversificării? Ce ar trebui să ne îngrijoreze?
A.B.: Inceperea diversificarii aduce modificari de consistenta si culoare a scaunelor. Fecalele au o alta consistenta (sunt mai pastoase, uneori cu aspect moale sau solid), culori diferite (sunt mai inchise sau pot avea nuante asemanatoare cu alimentele ingerate). Pot contine bucati de alimente consumate si nedigerate si au miros mai urat.
Uneori au aspect lichid (diaree) sau o consistent moale (mai ales daca au consumat alimente bogate in celuloza; ex:spanac).
Ne ingrijoram si apelam la medic daca scaunul:
Semnele oferite de aspectul scaunelor se analizeaza in context. Este nevoie de parerea specialistului.
21. R: Care sunt alimentele care prezintă risc de înec și care este vârsta potrivită pentru introducerea acestora?
A.B.: – carne, legume tari, nefierte
– fructe ce contin seminte mici (struguri, rodie, pepene)
– legume sau fructe fibroase (gulie, ananas, etc);
– fructe uscate (stafide, smochine, curmale, etc);
– grau fiert intreg, pufarine;
– seminte, nuci, migdale (pot fi oferite macinate daca copilul nu are o alergie la acestea);
– bomboane, acadele, guma de mestecat.
Daca are frati mai mari copilul trebuie supravegheat ce primeste de la acestia.
Actrița Anca Dinicu a născut în secret, vedeta anunțând că a devenit mamă abia după…
Gemenele lui Mihai Morar au împlinit 16 ani. Mara și Cezara sunt în plină adolescență,…
Inovații și tratamente în medicina modernă: fertilizarea in vitro și managementul endometriozei. Într-o lume unde…
Din culisele unei familii numeroase. Șase copii și o mămică celebră - interviu cu Anca…
Fiica lui Mihai Găinușă a împlinit 19 ani. Mihai Găinușă, cunoscut pentru cariera sa în…
Familia Regală s-a mărit! Augustus Mihai de România, cel mai nou membru, este nepotul Principesei…