Dr. Mihai Craiu despre avantajele și dezavantajele terapiei cu aerosoli la copii: „Nu se nebulizează în pat, lângă fața copilului culcat!” | Demamici.ro

Dr. Mihai Craiu despre avantajele și dezavantajele terapiei cu aerosoli la copii. Nebulizatorul sau aparatul de aerosoli este tot mai des folosit în ultima perioadă. Tot mai multe mămici tind să folosească medicația inhalatorie când copiii lor se confruntă cu răceli mai grave.

Nebulizarea, tratamentul cu aerosoli în infecțiile respiratorii, a devenit o modă, iar în unele cazuri poate face mai mult rău decât bine. Simona Dragomir a realizat un interviu cu medicul pediatru INSMC Mihai Craiu despre avantajele și dezavantajele terapiei cu aerosoli.

Dr. Mihai Craiu despre avantajele și dezavantajele terapiei cu aerosoli la copii. Sunt buni aerosolii? Când și cum îi folosim?

Dr. Mihai Craiu: Dacă ne referim la cei administrați în scop medical, cu ajutorul unui aparat de nebulizare, ei sunt foarte utili. La anumiți pacienți la care administrăm doze controlate din substanța sub formă de pulbere, știm cât intră în copil, din substanța sub formă de ceață nu știm cât intrăîn copil, se și vede că se pierde în cameră foarte mult.

Nu orice răceală se tratează acasă cu aerosoli. Pacienții cu astm, bronșiolită, laringită, pot fi tratați eficient cu medicamente în aerosoli, în schimb, în răceala simplă: cu roșu în gât, nas înfundat, se pare că nebulizarea simplă nu are niciun beneficiu.

Vezi si: Dr. Mihai Craiu avertizeaza: nu utilizati Ventolin injectabil in aparatul de nebulizat! | Demamici.ro

Mihai Craiu: „…. Dacă tot o folosim (medicația inhalatorie și mă refer la medicamente permise, NU la dexametazonă fosfat, soluție de uz injectabil care nu se nebulizează, indiferent de ce spun miturile urbane) măcar să o facem corect.

1. Medicația inhalatorie prin nebulizare umedă, cu nebulizatorul de tip jet-nebuliser (având compresor cu piston), se administrează doar in poziție verticală (stat în șezut, în picioare, în brațe sau sprijinit).

Nu se nebulizează în pat, lângă fața copilului culcat. În poziție orizontală nu apare fenomenul de jet/ceață sau se pierde substanța activă prin scurgere din paharul de nebulizat.

De altfel este evident că se petrece ceva anormal deoarece dispare „fâsâitul” tipic al procesului de nebulizare. Există rareori dispozitive speciale, care ar putea permite plasarea culcată a pacientului…

2. Masca trebuie să fie în contact cu fața (nu împinsă cu forța, ci fixată blând, eventual lăsând copilul să ajute el la manevră). Dacă există o distanță de 1 cm între mască și față, se pierde aproximativ jumatate din medicație, iar de la 2 cm încolo, aproape tot. Nebulizăm în cameră, pentru a modifica cel mult… microclimatul și nu boala copilului.

3. Nu se astupă/ lipesc cu leucoplast valvele/orificiile de expir. Cele 2 găuri laterale, pe unde iese „ceața” concomitent cu expirul copilului. Pe acolo iese și bioxidul de carbon (CO2). Care ar fi bine să nu fie reinhalat…

4. Copilul trebuie să fie liniștit și cooperant. Daca se agită semnificativ NU trebuie imobilizat și dată cu forța nebulizarea! Aceasta deoarece hiperventilația și țipatul produc o curgere turbulentă (și nu laminară, cum e normal) în căile aeriene. Acest fenomen crește masiv rezistența la flux, iar depunerea pulmonară a medicației nebulizate tinde la 0.”

Vezi si: Dr. Mihai Craiu: „Școlile ar trebui să rămână deschise, iar adulții tulburați ar trebui readuși la realitate!” | Demamici.ro

Vezi si: Moda cezarienelor la cerere, riscuri pentru copil. Dr. Mihai Craiu: „1 din 5 au wheezing recurent in primul an de viata” | Demamici.ro