După 10 ani de tratamente pentru infertilitate, un cuplu de români și-a strâns bebelușul în brațe! Interviul pe care îl veți urmări este despre încredere și reușită. Un cuplu de români a trecut prin ani de tratamente, prin 3 încercări FIV în Viena, nereușite și prin multe visuri spulberate.
În cele din urmă, cei doi au decis, la recomandarea unor prieteni, să meargă la clinica BioTexCom din Ucraina. Astăzi își țin bebelușul în brațe. Micuțul a venit pe lume printr-o mamă surogat.
După 10 ani de tratamente pentru infertilitate, un cuplu de români și-a strâns bebelușul în brațe! Un interviu emoționant despre perseverență, încredere și iubire necondiționată
Povestiți-ne cum v-ați cunoscut? Când v-ați dat seama că vreți copii?
Ne-am întâlnit cu aproape 17 ani și în urmă cu vreo 10 ani am încercat prima dată să avem un bebe. Ne-am chinuit destul de mult fără niciun ajutor la început. După 3 ani am apelat la FIV. Am făcut în Viena de trei ori, dar din păcate nu au reușit. De atunci a început parcursul nostru.
Cât timp ați făcut tratament pentru infertilitate și ce metode ați încercat?
Prin 2015 am început să încercăm cu FIV. Am mers în Viena de vreo 3 ori, după care am aflat de clinica de aici prin niște prieteni și am zis să încercăm și aici (n.r. – la clinica BioTexCom din Ucraina).
Ce dificultăți ați întâmpinat în timpul tratamentului?
În alte țări drumul a fost foarte dificil. A trebuit să mergem de fiecare dată acolo și am condus, am stat, am venit. Aici a fost foarte ușor pentru că logistica a fost asigurată de BioTexCom. De la venire până la plecare, transport, cazare, dusul la clinică și înapoi la hotel, totul a fost asigurat de BioTex și a fost foarte ușor. Comunicarea, din nou, a fost foarte bună.
Ce ați simțit în momentul când ați auzit vestea că veți avea un copil?
Nu ne-a venit să credem. Încercând de atât de mult timp, am fost foarte sceptici la fiecare pas. Eram temători să spunem la lume, să dăm vestea la ceilați și am ținut pentru noi foarte multă vreme pentru că ne era teamă să nu se întâmple iarăși ceva rău.
Am fost foarte fericiți, dar tot timpul am simțit așa o teamă că s-ar putea întâmpla ceva rău, cam până spre sfârșitul acestei sarcini, care a fost o reușită, am fost așa, puțin sceptici. Până la urmă a fost bine și am fost foarte fericiți.
Comunicarea cu mama surogat: ce temeri ați avut?
E un subiect destul de tabu, cel puțin în România și nu numai. Nu este legalizată (n.r. – varianta de mamă surogat) peste tot și este mare păcat pentru că poate ajuta cupluri cum suntem noi. O adopție ar fi fost mult mai greu decât asta. În plus, ne-am dorit copilul nostru.
Temerile sunt că nu ai control. E mama surogat. Nu știi care va fi parcursul ei pe timpul sarcinii, cum va avea grijă de ea și de copil. Din ce am trăit noi, am primit informații lunar de la clinică și ni s-a spus ce face mama, ce face copilul și ne-am liniștit așa, pe parcurs.
După 10 ani de tratamente pentru infertilitate, un cuplu de români și-a strâns bebelușul în brațe! Când v-ați văzut pentru prima dată copilul, ce ați simțit?
Ea a început să plângă de emoție. Eu eram la fel foarte emoționat. Nu poți descrie sentimentul pe care îl ai. Încă nu ne venea să credem că e puiul nostru, după atâția ani, după 10 ani.
Cum au reacționat familia și prietenii voștri cu referire la nașterea copilului vostru?
Au fost foarte surprinși. Cum zicea și soțul meu, am ținut foarte mult secret pentru că ne temeam să nu se întâmple ceva greșit, să nu fie ceva rău cu sarcina și pe final am spus că așteptăm un bebe și când a venit toată lumea a fost extaziată și s-a bucurat foarte mult pentru noi că știau prin ce-am trecut. Prin poze l-au văzut cu toată carantina și situația de acum, însă abia așteaptă să-l cunoască și să ne vedem.
Care sunt impresiile voastre despre clinică?
Sincer, am avut temeri la început. Am fost sceptici. Am avut niște prieteni care au început să vină aici. Nu era terminat încă procesul și nu știau nici ei ce se va întâmpla, dar ziceau că sunt destul de mulțumiți de ce se întâmplă. Ne-am făcut curaj. Am sunat și noi.
Un pic la început mi s-a părut că comunicarea nu a fost cea mai bună, însă în timp am început să căpătăm încredere. Am venit aici (n.r. – în Ucraina). Am văzut că există locul, toate chestiile care ni s-au spus sunt reale și am început să avem încredere, însă la început există așa o temere că e prea bine să fie adevărat, cumva.
Am citit o grămadă dereview-uri. Erau păreri pro și contra, însă în final erau rezultate și asta ne-a dat curaj. Pe măsură ce am înaintat în proces am fost tot mai mulțumiți de ce se întâmplă. Cum spunea și soția: profesionalismul se vede de cum ajungi la aeroport până pleci înapoi.
Se ocupă de tine, totul merge ca pe roate. Serviciile sunt foarte bune. Asistența medicală este fără reproș. Aici avem asistente care au grijă de bebe în fiecare zi, este un medic care vine în fiecare zi să-l consulte. Nu știu ce ne-am putea dori să fie mai ok. În plus, ne-au îndeplinit dorința și asta este cel mai important.
Cum a influențat carantina viața familiei dumneavoastră? Ce dificultăți ați întâmpinat?
Ne e frică să-l ducem afară. Nu știm cum o să mergem acasă pentru că toate granițele sunt închise (n.r. – video-ul a fost filmat în aprilie). E o stare de nesiguranță generală. Nu cred că e doar la noi, ci la toată lumea care e în situația noastră, cei care au venit aici.
A fost si teama că nu vom ajunge la timp pentru a-l vedea pe bebe. Am avut noroc că managerul nostru ne-a chemat mai devreme cu 2 săptămâni decât era termenul de a se naște tocmai pentru că avea teama că se vor închide granițele. Din ce am auzit sunt bebeluși care încă își așteaptă părinții, dar nu pot veni la ei.
Ce sfaturi ați putea da cuplurilor care se confruntă cu aceeași problemă?
Să aibă încredere pentru că ajungi într-o situație în care nu ai altă alternativă și decât să încerci la infinit să te erodezi mental și să ajungi într-o situație în care să nu mai poți, e mai bine să apelezi la acest serviciu pentru că este de încredere și are cele mai bune rezultate.
E nevoie de multă răbdare. E nevoie de nervi de oțel. Probabil că orice cuplu care ajunge în acest stadiu, punct, a trecut prin foarte multe. Trebuie să nu-și piardă încrederea și să încerce și după cum am observat și noi, nu există infertilitate absolută.
Dacă îți dorești cu adevărat, poți să ai o minune ca asta în brațe. Trebuie să ai multă încredere și na, și partea financiară. Aici intervine și partea aceasta. Dacă îți dorești cu adevărat și vrei, se poate.
Doriți informații suplimentare despre programele clinicii BioTexCom? Găsiți mai multe detalii pe site-ul oficial. Pentru a te conecta cu reprezentanții clinicii și în social media, dă un like paginii de Facebook BioTexCom România.
