Fetița înfiată de Daciana Sârbu și Victor Ponta a împlinit 8 ani. Victor Ponta și Daciana Sârbu au adotat-o pe Maria în 2020, însă acum fetița este deja perfect adaptată în noua ei familie. Aceasta a împlinit deja 8 anișori, însă lucrurile au fost destul de complicate la început.
Cuprins:
Maria, fetița pe care au adoptat-o Daciana Sârbu și Victor Ponta, a împlinit 8 anișori în toamna anului 2022. Fostul premier și soția sa au adoptat-o pe Maria în 2020, ei fiind căsătoriți încă din 2008. Cuplul mai are o fetiță de 14 ani, iar Victor Ponta mai are un băiat din căsătoria anterioară cu Roxana Ponta. Andrei s-a născut în 2003, însă părinții lui au divorțat la numai un an distanță.
Fetița înfiată de Daciana Sârbu și Victor Ponta a împlinit 8 ani. Daciana Sârbu a povestit cum a fost procesul de adopție
„Este normal să dureze, pentru că se explică în ce situații poți să te afli. Nu este ușor. Ți se spune tot ce poate fi mai rău, ceea ce este foarte bine, este extraordinar. Mulți nu se așteaptă la ce urmează. Tocmai de aceea există acest proces, există psihologi care te pregătesc pentru adopție înainte de orice. Procesul se finalizează cu acest atestat pe care poți să îl primești sau nu. Experiența celor ce evaluează îi poate duce la concluzia că o familie nu este pregătită și sunt sigură că s-a întâmplat”.
Aceștia au obținut certificatul de părinți adoptatori și ulterior au consultat direct lista de copii greu adoptabili, aceștia aveau o dorință foarte clară, să adopte o fetiță, așa cum a cerut fiica lor Irina.
„Nu ne-am dorit un copil perfect, nu ne-am dorit o situația ideală. Ne-am dorit să putem oferi iubire pentru că aveam de oferit și trecând prin câte am trecut noi ca familie, nu am considerat că o situație dificilă ar fi fost așa imposibil de dus. Am luat decizia într-un punct în care experiența atâtor ani grei ne-a făcut să spunem că putem duce orice situație chiar dacă îți ia mai mult timp, mai mult efort, chiar dacă trebuie să muncești toată viața să-i corectezi niște lucruri”, a explicat Daciana, în dialogul cu Mihai Morar.
Fetița înfiată de Daciana Sârbu și Victor Ponta a împlinit 8 ani. Maria „a trăit în 5 ani cât alții într-o viață!”
Din listele foarte lungi ei au ales-o pe Maria, pentru că Dacianei Sârbu i s-a părut că seamănă cu Victor Ponta și pentru că a avut un zâmbet molipsitor.
„Când am văzut-o prima dată am spus că este o asemănare mult prea evidentă și îi râdea toată fața. Am zis că e un copil vesel. Le-am și spus că nu vreau să mai vedem pe altcineva. Am găsit un chip comun care radia bucurie și așa este. Este cel mai vesel copil”.
Fetița înfiată de Daciana Sârbu și Victor Ponta a împlinit 8 ani. Cu toate că acum are parte de o familie extrem de iubitoare care poate să îi ofere tot ce a visat, începuturile nu au fost ușoare. Micuța a avut nevoie de o perioadă de adaptare, care a fost destul de dificilă. Maria a fost nevoită să treacă peste suferințele trăite la casa de copii. Daciana nu a spus prin ce a trecut micuța, a lăsat să se înțeleagă că a avut o viață extrem de grea: „a trăit în cinci ani cât într-o viață de om”. Adaptarea la rutina de la grădiniță a fost o etapă grea pentru toată familia.
„Se gândea că am luat-o și unde o ducem. Degeaba îi explici unui copil că eu vin la ora 3 și te iau. Maria își lua ghiozdanul și fugea, după prima oră își făcea bagajul și pleca din clasă pentru că voia acasă. Veneam, discutam la poartă, îi explicam că sunt acolo, că o aștept. E un proces pe care l-a înțeles până la urmă. Cu trecerea timpului a câștigat mai multă siguranță, a înțeles că acela este căminul ei și că nu mai plecăm nicăieri. A trebuit să îi repet de multe ori lucrul acesta”, a povestit Daciana Sârbu.
Lista copiilor greu adoptabili. Cum ajung acolo micuții abandonați de părinți?
Victor Ponta și Daciana Sârbu adopție. În acord cu prevederile din legislaţia în vigoare privind adopţia, copiii greu adoptabili reprezintă acei copii pentru care într-o perioadă de 9 luni de la declararea adoptabilităţii nu s-a reuşit identificarea unei familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma paşii care să conducă la finalizarea adopţiei.
Cel mai adesea, în această situaţie deosebită se află copiii cu vârstă mai mare de 3 ani, copiii cu o stare de sănătate mai delicată, copiii care au nevoi crescute de stimulare a dezvoltării sau copiii care au fraţi cu care sunt adoptabili împreună.
Pentru aceşti copii a fost creată în Registrul Naţional pentru Adopţii o secţiune specială care conţine profilul public al celor aflaţi în această situaţie (adică un profil accesabil, la solicitare, de către persoanele/familiile atestate să adopte din toată ţara).
În cazul fraţilor ce urmează a fi adoptaţi împreună, profilul este comun.
S-a schimbat legea adopției în România
Legea nr. 268/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei a fost publicată în Monitorul Oficial. Modificările oficializate intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial, adică din 26 martie 2021.
Noua lege prevede simplificarea procedurii de adopție. De exemplu, a fost prelungită valabilitatea atestatului de adoptator sau familie adoptatoare de la doi la cinci ani. „Atestatul prevăzut la alin. (5) este valabil pentru o perioadă de 5 ani”, scrie în textul legii.
De asemenea, se elimină din procedura de adopție identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia. Rudele vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea, scurtându-se, astfel, perioadele în care copiii rămân blocaţi în sistemul de protecţie.
Pot fi adoptați și copiii mai mari de 14 ani
Legea mai prevede ca vor putea beneficia de şansa la o familie şi copiii trecuţi de vârsta de de 14 ani, rămânând adoptabili până la majorat.
Adoptatorul sau familia adoptatoare care a adoptat unul sau mai mulți copii beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă în cuantum de 1.500 lei pe an, destinată asigurării unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură și a căror necesitate a fost stabilită ca urmare a recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social.
Potrivit legii, cuantumul indemnizației lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției. Cuantumul indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei. În prezent indicatorului social de referință este de 500 de lei.
Ce condiții trebuie să îndeplinească cei care vor să adopte un copil
În România se pleacă de la ideea că adoptatorul sau adoptatorii trebuie să îndeplinescă o serie de condiții morale, dar, atenție, și materiale. După care se trece la o listă de interdicții. Concret, în țara noastră este interzisă adopția pentru persoanele condamnate pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, pentru infracţiunea de pornografie infantilă sau pentru infracţiuni privind traficul de droguri/precursori.
Mai mult, nu pot adopta persoana/familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti şi nici persoanele care vor să adopte singure şi au soţi bolnavi psihic/cu handicap mintal.
O altă condiție generală se referă la consimțământul părinților firești la adopție și, în cazul în care minorul care ar urma să fie adoptat a împlinit 10 ani, a acestuia.
Bineînțeles, va fi nevoie și de consimțământul adoptatorului/ familiei adoptatoare, în fața judecătorului (procedura detaliată mai jos).
Atenție! Consimțământul părinților firești nu poate fi substituit. Astfel, curatorul, mandatarul sau orice altă persoană împuternicită în acest sens nu poate să consimtă la adopție, în locul părinților firești.
De ce acte e nevoie pentru a adopta un copil
În primul rând, pentru a putea să adopte un copil, părinții din România trebuie să știe că se va ține cont și de caracteristicile psihologice, sociale şi medicale ale celorlalţi membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc cu adoptatorii.
Îndeplinirea condițiilor de mai sus este dovedită prin intermediul unui atestat eliberat de autorități. Pentru eliberarea acestui atestatul este nevoie de o altă listă de condiții:
- personalitatea şi starea sănătăţii persoanelor care vor să adopte, viaţa familială, condiţiile de locuit, aptitudinea de creştere şi educare a unui copil
- situaţia economică a adoptatorilor analizată din perspectiva surselor de venit, a continuităţii acestora, precum şi a cheltuielilor persoanei/familiei
- motivele pentru care se doreşte adopţia
- impedimente relevante pentru capacitatea de a adopta.
Dacă absolut toate aceste rezultate sunt pozitive, atunci se va elibera un atestat de persoană/familie aptă să adopte. Atenție! Nu este gata! Valabilitatea acestuia e de numai doi ani de zile. Sunt, totuși, două cazuri când obținerea atestatului nu e obligatorie.
Așadar, dacă este vorba de adopţia unei persoane care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu sau dacă discutăm de adopţia unui copil de către soţul părintelui firesc/adoptiv, atunci atestatul nu mai este necesar.
Potrivirea, condiția supremă pentru adopție în România
În România, dosarul trebuie să conține numeroase acte, ștampile și teste, dar cel mai important este cel de potrivire a adoptatului cu adoptatori. În acest sens, autoritățile vor urmări să găsească adoptatori care să fie potriviți cu nevoile copilului, urmând a se stabili compatibilitatea.
Sunt mai multe situații aparte în această temă. Statul a încercat să ofere prioritate rudelor copilului din familia extinsă, chiar și cele până la gradul al patrulea, dar și altor persoane cu care copilul a avut o viață de familie timp de cel puțin șase luni.
După această perioadă de potrivire, se întocmește un raport în care să existe concluzii ferme. Dacă acesta este favorabil, instanța va dispune încredințarea copilului, în vederea adopției, pentru 90 de zile.
În aceasta perioadă, se vor face rapoarte de progres, cu privire la relația dintre adoptator(i) și adoptat. La finalul perioadei de 90 de zile, raportul final va fi trimis instanței, care se va pronunța cu privire la adopție.
Instanța, penultima barieră în calea adopției
Ulterior perioadei de încredințare, instanța se va pronunța cu privire la adopție. Solicitarea de adopție va fi introdusă de către adoptator(i) sau de către direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului. Acestă solicitare va fi trimisă alături de următoarele acte:
- certificatul de naştere al copilului (copie legalizată);
- certificatul medical privind starea de sănătate a copilului;
- raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de zece ani, în vederea exprimării consimţământului;
atestatul valabil al adoptatorilor; - hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei;
- certificatele de naştere ale adoptatorilor (copie legalizată);
- certificatul de căsătorie al adoptatorilor (copie legalizată);
- cazierul judiciar al adoptatorilor;
- certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorilor (de la medicul de familie);
- hotărârea judecătorească irevocabilă de deschidere a procedurii adopţiei a copilului;
- raportul de consiliere şi informare a părinţilor fireşti în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc;
- documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
- declaraţia notarială pe propria răspundere (atunci când copilul adoptat are un singur părinte – necăsătorit –, iar acesta se află într-o relaţie cu o persoană de sex opus – necăsătorită).
În cazul în care consideră adopția ca fiind în interesul superior al copilului, instanța va admite cererea de încuviințare a adopției. De asemenea, în cinci zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, autoritățile informează părinții firești ai copilului.
În final, mai există o etapă. Ulterior hotărârii favorabile a instanței, va mai exista o perioadă de monitorizare de minimum doi ani. În timpul acestei perioade, vor fi întocmite rapoarte trimestriale cu privire la evoluția copilului adoptat și a relațiilor dintre acesta și adoptator(i). Abia după aceea se poate încheia complet procedura adopției, prin întocmirea raportului final de închidere a cazului.
