Impreuna pentru „mamica super-erou”! Rares lupta pentru viata la Viena. In urma cu cateva saptamani parea ca soarele a aparut in viata familiei Cotut. Sotul Alexandrei, Razvan, fusese operat de cancer la colon si se recupera, iar pentru Rares se intrezareau niste sperante.
Cuprins:
Dupa cateva guri de aer curat, familia a dat din nou peste un hop extrem de greu de trecut. Zilele trecute Rares a ajuns la spital, de urgenta. Micul Erou Rares Alexandru a fost internat in Viena, suspect de virusul INFLUENZA. Din nefericire, temerile medicilor s-au confirmat. Rares a fost depistat pozitiv pentru virusul INFLUENZA DE TIP A.
Alexandra Cotut: „Dacă vă întrebați ce e în sufletul meu? E o teamă, o disperare… sper să treacă și peste asta, sper din tot sufletul meu îngenunchiat să-l scape Dumnezeu. Vă rog din tot sufletul meu să vă rugați pentru el are nevoie mai mult ca oricând.. eu mă întăresc… micul meu erou e important”.
Alexandra Cotut: „De când am scris că suntem la Viena, am primit mai multe mesaje în privat, mesaje în care unii și-au dorit să mă vadă, unii să ne ofere un loc de dormit… Am stat în salon și greu m-am abținut să nu plâng, cum să nu plângi când printre toate momentele de disperare te lovești de atâta bunătate, de sentimente pure venite din suflet.
Nici nu vă dați seama câtă fericire se cuibărește în sufletul meu la citirea fiecarui mesaj atât la rugăciune, cât la fiecare postare… Voi pentru mine sunteți combustibilul zilnic, îmi faceți plinul mereu ….pentru a mai parcurge km în haosul în care ne aflăm…
Nu cu mult timp au plecat de la spital doi îngeri (mi-au cerut să nu le fac numele public, doi soți minunați), mi-au scris că-și doresc să mă vadă, au venit și i-am găsit cu lacrimi în ochi, nu pot să vă descriu ce sentimente m-au trecut și încă mă trec 😞 Au venit, am schimbat emoționați câteva cuvinte și la final mi-au lăsat un plic, în care ulterior am descoperit 1500 Euro.
Oameni dragi, nu vă scriu aici de bani, aici e vorba de dăruire, ei nu mi-au dăruit banii, ci în primul rând lacrimile lor, timpul lor, (azi știm cât de pretios e timpul) așa cum voi toți o faceți, și doar apoi banii, da recunosc pentru noi sunt importanți pentru că fără ei nu eram aici cu Micul Meu Erou! Să nu lupt eu apoi și mai cu putere? Voi toți sunteți o Binecuvântare în viața noastră, fără voi nimic din ce trăim nu ar fi fost posibil mă rog Bunului Dumnezeu să vă dea înzecit, protecția Lui Sfântă să fie peste fiecare casă!
Rareș, Micul Meu Erou, azi parcă este mai bine, așteptăm încă vizita, încă se studiază documentația adusă din țară, azi îi vor face un EEG, mâine la 12 avem programare la neurolog, și cu ajutorul lui Dumnezeu dacă se va face mai bine vor putea să îi facă un RMN, pentru acesta din urmă va trebui sedat.
Sper din suflet să „scadă” din intensitate virusul știu că suntem sub protecția lui Dumnezeu și mă încred că va fi bine. După ce vom avea mai multe informații voi revini cu completări dragii mei.
Acum cel mai important este că Micul Meu Erou e stabil 🙏Ce pot să vă mai rog, NIMIC, faceți atât de multe pentru noi 🙈 fiecare Rugăciune ne oferă protecție, fiecare încurajare alinare, fiecare ajutor un pas înainte.. nu voi avea niciodată cuvintele necesare să vă mulțumesc.. Vă binecuvântez în numele lui Dumnezeu, pe fiecare în parte 🙏
Cu prețuire,
Alexandra”
Povestea Micutului Erou Rares Alexandru. Baietelul a luptat pentru viata inca din burtica
La controlul de 33 de săptămâni de sarcina copilul era suspect de anevrism de vena Galeni, iar după un RMN fetal li s-a confirmat diagnosticul. Micuțul lor erou are capul plin cu chisturi, edem cerebral, si malformatie arterio venoasa. In primele zile de viata, Rares a trecut prin prima interventie chirurgicala. Apoi, au urmat altele.
Povestea Micutului Erou Rares Alexandru, in detaliu, o gasiti aici: Impreuna pentru „mamica super-erou”! Povestea Alexandrei care la 23 de ani se lupta pentru viata baietelului si a sotului ei | Demamici.ro
Impreuna pentru „mamica super-erou”! Scrisoarea de multumire a Alexandrei pentru oamenii care i-au ajutat
„Cândva, cu mulți ani în urmă nu mă gândeam că voi trece în această viață atât de timpuriu prin numeroasele văi prin care am trecut și încă trec. Se poate numi fără îndoială Valea Umbrei Morți, pentru că atât în cazul Micului Meu Erou, cât și a soțului meu, am trecut cu ei de nenumărate ori pe lângă moarte.
Dacă m-ați fi întrebat cum îmi văd viața, asta când eram tânără, sigur aș fi adăugat printre altele și mulți „cai verzi pe pereți”, așa suntem parcă construiți să visăm doar frumos!
Viața m-a maturizat poate forțat, dar vă spun din tot sufletul că nu regret nimic, atât doar prin ce trebuie să treacă cei doi oameni ai sufletului meu☹️ Nu m-am gândit nici măcar o clipă că voi fi nevoită să îmi fac publică viața, dar nici că voi întâlni oameni atât de buni, precum sunteți voi dragii mei.
Sunteti enorm de mulți oameni care nu m-ați cunoscut niciodată, dar care aflând de cazul Micului Meu Erou, și al soțului meu, nu ați stat pe gânduri și ne-ați sărit în ajutor! M-am întrebat de prea multe ori: De ce eu? De ce Rareș? De ce soțul meu?
Parcă nu era îndeajuns un necaz, a trebuit să mai fie unul… M-am certat chiar și cu Dumnezeu, ce om nu ar face-o când ajunge să fie măcinat de durere… Azi însă nu o mai fac, mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate!
La fel aș putea să mă întreb oare merit eu toată bunătatea voastră oameni dragi? Oare merit eu toate complimentele voastre?! Nu o fac, las sufletul meu să zburde de fericire, las libere lacrimile pe obraz, las toate sentimentele transmise de voi să mă cuprindă, să intre direct în suflet, să mă întărească, să fiu mai puternică pentru Micul Meu Erou.
Am plâns de fericire, asta pentru toate lucrurile frumoase ce ni se întâmplă, dar recunosc că printre lacrimile de fericire e instalată și frica.
Mi-aș dori din suflet să am un buton prin care să pot da un RESTART, sau un NEXT LEVEL fără a fi vreodată nevoiți să trecem prin tot ce am trecut…. și o facem încă.
Din păcate acel buton nu există, însă există Rugăciunea, ce după mine deschide porțile cerului, astfel nu pot decât să mă rog, în genunchi, printre lacrimi, cu îndoială, dar cu speranță că Dumnezeu va face iar o Minune, rugați-vă în continuare pentru ei, pentru puii mei (cel mic și cel mare), eu pot duce mult, sunt călită deja, dar ei au nevoie de minuni.
Rugați-vă ca să primim un răspuns pozitiv la Viena, să ieșim din valea asta să urcăm spre munte, spre soare.
Totodată doresc să vă MULȚUMESC tuturor pentru absolut tot, multumesc pentru „un simplu” SHARE, fără de care povestea noastră nu ar fi fost auzită, mulțumesc pentru fiecare rugăciune, pentru fiecare încurajare, pentru ajutorul financiar fără de care nu puteam visa la Viena sau la alte centru din lumea aceasta.
Vă mulțumesc din suflet și celor ce m-ați criticat, judecat… m-ați ajutat să lupt mai cu râvnă dar m-ați făcut să vă și înțeleg pe de o parte, așa că nu îmi doresc decat ca Dumnezeu să vă Binecuvânteze pe toți!
Plec capul înaintea voastră în semn de Recunoștință și-mi las inima să vorbească, pentru că nutrește cele mai sincere sentimente.. Dumnezeu să vă Binecuvânteze oameni frumoși și niciodată să nu fiți nevoiți să treceți prin nici măcar o vale! Mulțumesc din tot sufletul meu pentru întelegere, printre lacrimi închei… cu speranța ca va fi bine!”
Cu prețuire,
Alexandra”
Daca doriti sa ajutati aceasta familie, si va rog din suflet sa o faceti, o puteti face donand bani in contul deschis pe numele Alexandrei: Cotuț Alexandra Ioana.
RO15 BRDE 050S V977 2864 0500 sau contul in euro:
Cotut Alexandra Ioana
Cont Euro
RO35 BRDE 050S V989 9603 0500
SWIFT: BRDEROBU
