Îngrijirea rănilor la copii. Explicații pas cu pas, în funcție de gravitate | Demamici.ro

Îngrijirea rănilor la copii. Explicații pas cu pas, în funcție de gravitate. Toți părinții se îngrijorează când copiii se lovesc. Dacă, de cele mai multe ori, rănile sunt minore și pot fi tratate acasă, există situații în care plăgile sunt profunde și este nevoie de ajutor medical de specialitate. În acest articol vom vorbi despre clasificarea rănilor, oferind detalii despre cum se acordă primul ajutor și cum se îngrijesc rănile, în funcție de gravitatea acestora.

Plaga este o leziune tegumentară, iar procesul de vindecare al plăgilor este alcătuit din trei etape interconectate:

• Etapa inflamatorie (hemostază și inflamație)
• Etapa proliferativă
• Etapa de maturare

În funcție de cum evoluează procesul de vindecare, plăgile se clasifică în:

• plăgi acute, cauzate de traumatisme sau intervenții chirurgicale, se vindecă în mod organizat și progresiv.
• plăgi cronice – sunt profunde, rare și au o tendință lentă de vindecare (1)

Procesul de vindecare al plăgilor la copii se aseamănă cu cel al adulților, însă se produce mai rapid datorită producției sporite de colagen și elastină și formarea accelerată a țesuturilor de granulație (2). Pe de altă parte, în cazul copiilor, procesul de vindecare este influențat de:

• capacitatea redusă de termoreglare
• pierderi crescute de apă transepidermică
• raport crescut suprafață – greutate corporală
• probabilitate mare de dezlipire epidermică
• sisteme biologice imature ce cresc probabilitatea de infecție

Îngrijirea rănilor la copii. În funcție de modul în care s-au produs și de agentul care le-a cauzat, plăgile pot fi:

• plăgi prin tăiere
• plăgi prin contuzie (lovire)
• plăgi prin înțepare
• plăgi prin mușcătură
• plăgi prin agresiune termică (arsuri, degeraturi)
• plăgi prin agresiune chimică (arsuri chimice)
• plăgi prin electrocutare etc.

Îngrijirea rănilor la copii. În ce constă tratamentul plăgilor

Pentru a se evita riscul de infecție a plăgii, tratamentul constă în îngrijirea adecvată a plăgii, o toaletare corespunzătoare, iar atunci când este cazul, antibioterapie. Dacă plaga este una profundă și a implicat o hemoragie semnificativă, pentru corectarea hipovolemiei (aceasta se produce atunci când se pierde mai mult de 20% (o cincime) din aportul lichid sau de sânge al corpului) și a anemiei se face tratament volemic (adăugarea de lichide sau produse din sânge pe cale intravenoasă, pentru a compensa sângele pierdut și pentru a îmbunătăți circulația), electrolitic sau chiar transfuzii.

În cazul unor plăgi foarte grave, se pot aplica măsuri de resuscitare și de susținere a funcțiilor vitale.

Dacă plaga este profundă sau contaminată, atunci se va administra o doză de vaccin antitetanic. În cazul în care plaga s-a produs prin mușcătura unui animal, se aplică profilaxia antirabică prin administrarea vaccinului antirabic (împotriva turbării).

Cum ne dăm seama că o plagă este infectată – indicatori ai infecției de plagă (3):

• inflamație
• durere nouă sau intensificată
• căldură locală
• edem
• roșeață avansată
• creșterea exudatului (seros sau purulent)
• abces
• miros neplăcut

Îngrijirea rănilor la copii. Primul ajutor în cazul tuturor rănilor

Cele mai comune răni pe care le capătă un copil sunt tăieturile, zgârieturile și lacerațiile. Aceste zgârieturi, tăieturi superficiale sau profunde, julituri, rupturi ale pielii pot apărea în timpul jocurilor, atunci când copilul face sport, în timpul activităților zilnice sau pur și simplu prin accidentare. Indiferent dacă vorbim despre răni minore/ superficiale, care pot fi tratate acasă, sau despre răni grave, cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem este să oprim sângerarea. Primul ajutor în cazul rănilor:

1. Spală-te pe mâini! Acest lucru este esențial pentru a reduce riscul de infecție.
2. Oprește sângerarea! În cazul rănilor minore precum tăieturi superficiale sau zgârieturi, sângerarea se oprește de la sine. Dacă este nevoie, aplică presiune pe rană folosind un bandaj curat sau o piesă vestimentară. Se aplică presiune direct pe rană și, dacă este posibil, se ține ridicată zona afectată pentru a încetini fluxul de sânge.
3. Curăță rana! Clătește rana cu apă pentru că acest lucru va reduce riscul de infecție. Spală zona din jurul rănii cu săpun. Înlătură mizeria sau resturile cu ajutorul unei pensete (care trebuie dezinfectată în prealabil). Dacă nu poți curăța corespunzător rana, adresează-te unui medic.
4. Un medicament adminstrat local poate fi o opțiune, tinând cont de sensibilitatea microorganismelor la substanțele active ale medicamentului! Astfel de medicamente pot conține unul sau mai multe antibiotice. De exemplu, combinația de zinc bacitracină și sulfat de neomicină – sub formă de unguent sau pudră – are rolul de a proteja leziunea de microorganismele care ar putea cauza infecții. Astfel de produse acționează împotriva anumitor bacterii care determină afecțiuni ale pielii și pot fi folosite și preventiv, în cazul leziunilor minore. În plus, acestea împiedică uscarea și implicit crăparea pielii întrucât mențin zona hidratată. Întreabă farmacistul despre produsul care se poate aplica pentru leziuni, infecții cutanate, dar și în caz de eczeme, tăieturi, julituri, arsuri sau alte infecții la nivelul pielii.
5. Acoperă rana! Aplică un bandaj, tifon rulat sau tifon pe care îl poți fixa pe rana cu ajutorul unui leucoplast. Pansarea rănii are scopul de a o menține curată. Dacă rana este minoră (zgârietură sau tăietură superficială) las-o neacoperită.
6. Schimbă pansamentul cel puțin o dată pe zi sau ori de câte ori bandajul se udă sau se murdărește.
7. Vaccinează-l antitetanos dacă în ultimii cinci ani copilului nu i-a fost administrată nicio doză, iar rana este foarte adâncă și murdară.
8. Fii atent la semnele infectării! Dacă observi roșeață, durere intensificată, căldură persistentă, scurgeri sau umflături, adresează-te unui medic.

Cum se face îngrijirea corectă a rănilor pas cu pas

În cazul rănilor minore precum zgârieturi sau tăieturi superficiale:

• Curățăm zilnic zona cu apă și săpun.
• Un medicament adminstrat local (topic) poate fi o opțiune, ținând cont de sensibilitatea microorganismelor la substanțele active ale medicamentului. Pentru mai multe informații, discutați cu medicul dumneavoastră. Astfel de medicamente pot conține unul sau mai multe antibiotice. De exemplu, combinația de antibiotic polipeptidic (zinc bacitracină) și aminoglicozid (sulfat de neomicină) poate preveni infecția secundară a rănilor mici cu risc ridicat de infecție (lacerații, tăieturi, abraziuni și arsuri)
• Suntem atenți la semnele de infecție.

În cazul rănilor mai grave sau a rănilor care au necesitat cusături sau capse:

• Rana trebuie păstrată uscată timp de 48 de ore după tratare.
• Se spală rana cu apă și săpun după ce-au trecut 48 de ore.
• Se poate aplica un unguent cu antibiotic într-un strat subțire, dacă a fost prescris de medic.
• Se schimbă pansamentul ori de câte ori se udă sau se murdărește. Pansamentul are rolul de a menține zona curată și umedă. Dacă în momentul în care îndepărtezi pansamentul, observi pe rană o peliculă groasă, galbenă și gumoasă, acesta este semnul că zona se vindecă. Spală rana cu ajutorul unui tampon de tifon înmuiat în apă sau ser fiziologic dinspre interior spre exterior. Nu face mișcări de la marginile exterioare ale rănii spre centrul acesteia întrucât microbii se pot răspândi în rană. După ce curățăm bine rana, o uscăm prin tapotare cu un prosop moale și curat.
• Îndepărtarea cusăturilor se va face la spital, de regulă în spitalul unde au fost făcute inițial. În cazul cusăturilor de pe față, ațele sunt îndepărtate, în general, în 5 zile, în cazul celor de pe piet sau burtă în 10 zile și până la 14 zile în cazul cusăturilor de pe membre.

Surse:

(1) – Järbrink, K., Ni, G., Sönnergren, H., Schmidtchen, A., Pang, C., Bajpai, R., & Car, J. (2016). Prevalence and incidence of chronic wounds and related complications: a protocol for a systematic review. Systematic reviews, 5(1), 1-6.

(2) – Byrant, R. A. and Nix, D. (2016). Acute and Chronic Wounds: current management concepts, St Louis, Elsevier

(3) – Registered Nurses’ Association of Ontario, adaptată după Scottish Intercollegiate Guidelines Network, 2012 și Pati, 2011

(4) – https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-cuts/basics/art-20056711

Vezi și: Primul ajutor în caz de tăieturi, zgârieturi și lacerații. Îngrijiri specifice | Demamici.ro

Vezi și: Trusa medicală de vacanță. Ce nu ar trebui să lipsească din bagaj când pleci la drum cu copiii | Demamici.ro