Mădălina, despre nașterea în Germania: „Aici avortul nu este o opțiune, iar nașterea prin cezariană nu este o fiță”. Mădălina și-a petrecut perioada sarcinii în Germania. Acolo a fost la controale și tot acolo a născut, într-un spital de stat. Spune că a fost norocoasă că s-a întâmplat așa și speră ca într-o bună zi lucrurile să poată fi așa și în România. Să nu mai existe spital de stat în care gravidele să meargă cu teamă din cauza condițiilor sau a personalului medical lipsit de empatie, grijă față de pacient sau, mai rau, lipsă de profesionalism.
Cuprins:
Mai jos vă redăm povestea Mădălinei V., așa cum ne-a relatat-o:
„Incep prin a scrie că mă simt binecuvântată că am avut norocul să rămân însărcinată aici, dar și să nasc tot în Germania. Încă de la primul control la ginecolog, pentru confirmarea sarcinii, până la plecarea acasă, cu minunea mea, totul a fost de poveste.
În primul rând, la ginecolog, programările erau programări. Mi se explica totul cu lux de amănunte, fără a se enerva cineva dacă eu doream mai multe detalii în ceea ce îl privește pe bebe. Aici nu se urmărește medicamentarea sarcinii în exces. La fiecare control m-am prezentat cu rezultatele analizelor la urină, pentru a evita orice fel de infecție. Ești cântărită și tensiunea este măsurată de fiecare dată când te prezinți la spital.
Nașterea prin cezariană nu este „o fiță”
Avortul nu este o opțiune. Dacă se presupune că îți dorești așa ceva, doctorul te va trimite la un psihoterapeut pentru a încerca să te ajute să nu faci un pas greșit pe care ulterior să-l regreți. Nașterea prin cezariană nu este „o fiță”. Aceasta se hotărăște în ultimul moment de către doctorul care te asistă la naștere.
Și uite așa, din control în control am ajuns în ziua cea mare. Am mers la spital cu dureri (suportabile) și pot să spun că încă de la intrarea în spital m-a întâmpinat o asistenta care m-a ajutat cu gentuța mea de maternitate pe care mi-a cărat-o până în rezerva de naștere. Atât eu, cât și soțul meu am fost testați anticovid, iar mai apoi am fost conectată la aparatul pentru măsurarea bătăilor inimii bebelușului.
Mădălina a fost tratată cu respect și empatie
Am intrat în travaliu dimineața, la 07:00 și am născut după-masă la 14:52. În tot acest timp eram controlată și verificată din oră în oră. Mi s-a adus apă și mâncare atât mie cât și soțului. Nu mi s-a grăbit travaliul în niciun fel. Mi s-a vorbit frumos. Am fost mângâiată de către moașe și încurajată, iar după ce am născut bebe a fost cântărit și măsurat în aceeași camera în care am născut, apoi mi-a fost pus pe piept unde a stat vreo 2 ore, timp în care eu am fost curățată și cusută de către doctor.
În salon, toate cele necesare mamei și bebelușului, iar meniul… la alegere
Apoi bebe a fost pus în pătuț, iar pe mine m-au pus într-un scaun cu rotile și ne-au dus pe amândoi în salon unde se găsea tot ce aveam nevoie pentru îngrijirea mea și a copilului, începând de la hăinuțe de schimb pentru bebe, șervețele umede, scutece și creme, iar pentru mine: tampoane mari, chiloți de unică folosință și cremă pentru sâni.
Mesele au fost foarte consistente și aveai posibilitatea să îți personalizezi meniul. Moașele veneau foarte des să ne verifice, atât pe mine, cât și pe bebe. M-au învățat cum să îl atașez corect la san și mi-au adus chiar și un mic cadou pentru el. La plecare i-au urat mult noroc în viață, iar purtarea lor față de el, pe toată șederea mea de 3 zile în spital, a fost exemplară. Mi-aș dori ca și în România să avem parte de asemenea servicii la stat. Aici (n.r. – în Germania) nu se plătește nimic atâta timp cât ești asigurat.”
Fiecare experiență a nașterii este unică. Ea este relatată așa cum a fost percepută de mămica în cauză. Dacă doriți să vă împărtășiți povestea nașterii, sub toate aspectele, fie ele pozitive sau negative, ne puteți scrie pe adresa de e-mail demamici@gmail.com sau pe pagina de Facebook De mamici. Tot aici puteți atașa și fotografii pe care doriți să le faceți publice.
Nu există limită de cuvinte. Ne rezervăm dreptul de a selecta poveștile care urmează să fie publicate. Prin împărtășirea poveștii și publicarea ei, vă asumați veridicitatea celor relatate! Odată publicate articolele nu vor mai putea fi șterse!