Mommy brain. Creierul se schimbă în timpul sarcinii – un nou studiu analizează „creierul de mamă”. Ca mamă a doi copii, uneori simțeam că mintea mea nu mai funcționa la fel. Era doar impresia mea sau creierul se schimbă cu adevărat în perioada sarcinii și în perioada post-partum? Un nou studiu realizat de Universitatea California Santa Barbara și publicat în jurnalul Nature Neuroscience (1) confirmă că s-ar putea să fi avut dreptate.
Cuprins:
Sarcina este o perioadă de schimbări hormonale și fiziologice profunde, trăită anual de milioane de femei, însă modificările neuronale care au loc în creierul matern pe parcursul sarcinii sunt încă puțin studiate la oameni.
Folosind imagistică de precizie, studiul menționat anterior a cartografiat schimbările neuroanatomice ale unei femei de la perioada preconcepției până la doi ani după naștere.
Scăderi pronunțate ale volumului de substanță cenușie și ale grosimii cortexului au fost observate în întreaga suprafață a creierului, în contrast cu creșteri ale integrității microstructurale a substanței albe, ale volumului ventriculelor și ale lichidului cefalorahidian – foarte puține regiuni ale creierului au rămas neafectate de tranziția către maternitate.
Cercetătorii au analizat creierul unei femei sănătoase, în vârstă de 38 de ani, aflată la prima sarcină, pe parcursul întregii sarcini și timp de doi ani după naștere. Au fost realizate 26 de scanări RMN și teste de sânge. Rezultatele au fost comparate cu cele ale altor opt persoane care nu erau însărcinate.
Au descoperit că creierul suferă mai multe modificări în timpul sarcinii, iar acestea ar putea avea semnificații importante.
În noul studiu, coautoarea Laura Pritschet, doctorand, împreună cu echipa sa, au stabilit că, odată cu creșterea nivelurilor de estrogen și progesteron, substanța cenușie din creierul femeii însărcinate s-a redus treptat de-a lungul sarcinii, începând chiar din săptămâna a 9-a.
Substanța cenușie, care include cortexul cerebral și alte regiuni profunde ale creierului, este responsabilă de procesarea informației și joacă un rol esențial în controlul mișcărilor, memoriei, emoțiilor și luării deciziilor. Ea reprezintă aproximativ 40% din creier.
Autorii studiului au remarcat și o subțiere a cortexului cerebral, un proces care apare în mod natural odată cu înaintarea în vârstă, precum și o creștere a substanței albe.
Substanța albă, care constituie aproximativ 60% din creier, are un rol important în procesarea informației.
Unele dintre aceste modificări – inclusiv reducerea substanței cenușii – au persistat chiar și doi ani după naștere, în timp ce altele, precum creșterea substanței albe, au fost temporare.
Studii anterioare au analizat, de asemenea, modificările cerebrale din timpul sarcinii, printre care se numără scăderea volumului de substanță cenușie și chiar micșorarea dimensiunii totale a creierului.
Desigur, aceste modificări nu apar în mod identic la toate femeile însărcinate, iar cercetările trebuie continuate. Însă, potrivit neuropsihologului Sanam Hafeez, doctor în psihologie, din New York și director al Comprehend the Mind, modificările cerebrale observate în studiu nu ar trebui privite într-o lumină negativă.
„Astfel de schimbări ar putea ajuta creierul să facă față noii realități a maternității, pregătind femeia să petreacă timp cu nou-născutul și să facă față stresului și solicitărilor cognitive ale nașterii.”, explică Dr. Hafeez.
Ea adaugă: „Deși anumite funcții cognitive, cum ar fi memoria, pot părea temporar afectate, reorganizarea neurală din profunzime favorizează adaptările sociale și emoționale necesare în această perioadă crucială de dezvoltare.”
Și Delia McCabe, doctor în neuroștiințe și autoare a blogului Lighter, Brighter You!, susține această idee: „Creierul se modifică în timpul sarcinii pentru că este necesar. Aceste schimbări au logică intuitivă, pentru că creierul trebuie să se adapteze pentru a oferi următoarei generații cele mai bune șanse de dezvoltare.”
Între timp, scăderea substanței cenușii și creșterea substanței albe în creierul unei femei însărcinate sunt asociate cu un proces de „ajustare fină” a creierului, menit să îmbunătățească eficiența neurală, în special în zonele legate de cogniția socială, explică Amy Reichelt, doctor în neuroștiințe nutriționale.
„Studiile pe animale au arătat că hipocampul – esențial pentru memorie și orientare spațială – suferă modificări care pot ajuta la îndeplinirea solicitărilor cognitive ale îngrijirii unui nou-născut”, spune ea.
„În plus, conectivitatea funcțională între diverse rețele cerebrale este modificată, ceea ce sugerează o reconfigurare extinsă a creierului, care susține tranziția către maternitate.”
Dar ce este fenomenul „creierului de mamă”?
Căutăm telefonul prin casă… în timp ce vorbim la el. Punem rufele la spălat, dar uităm să pornim mașina. Scriem un mesaj, ne întrerupe copilul… și nu mai știm nici cui, nici ce voiam să spunem. Sunt doar câteva exemple de lucruri pe care le-am făcut de-a lungul anilor și pe care le-am pus pe seama așa-numitului „creier de mamă” sau „creier de sarcină”.
Oare schimbările care au loc în creier în timpul și după sarcină explică aceste momente de „ceață mintală”? Vestea bună, așa cum subliniază Dr. Hafeez, este că:
„În loc să reprezinte o dovadă a unei degenerări cerebrale, studiul sugerează că în timpul sarcinii are loc o adaptare semnificativă a creierului – iar aceste adaptări nu sunt dăunătoare, ba chiar pot fi benefice.”
Dr. Reichelt este de acord și accentuează: „Modificările cerebrale observate în acest studiu par să fie adaptative, pregătind femeile pentru cerințele maternității, nu provocând daune.”
Cât despre acel moment în care căutăm telefonul prin casă… în timp ce vorbim la el? O astfel de uitare poate fi explicată prin „restructurarea” creierului în timpul sarcinii, care determină creierul să-și redirecționeze atenția spre alte lucruri, precum creșterea copilului.
Deși momentele de „mommy brain” sunt des întâlnite în glume, cercetările arată că senzația de „ceață mintală” din timpul sarcinii și de după nu este cauzată de niciun fel de deteriorare a creierului.
Pe lângă modificările funcționale cognitive care au loc în timpul sarcinii, apar și schimbări hormonale și emoționale.
Și ce înseamnă, mai exact, toate aceste schimbări?
„Ori de câte ori hormonii sunt implicați în modificările cerebrale – așa cum se întâmplă în sarcină – există șansa ca aceste modificări să fie însoțite de anxietate și depresie, pur și simplu din cauza modului în care hormonii și neurotransmițătorii funcționează împreună”, explică Dr. McCabe pentru Parents.com (2).
Aproximativ 8 din 10 mame spun că, odată cu sarcina, simt că mintea nu mai funcționează la fel ca înainte. Uită mai ușor, se concentrează mai greu și au momente în care par cu gândul în altă parte.
Iar cercetările confirmă aceste trăiri. Testele psihologice și studiile făcute pe gravide arată că, într-adevăr, pot apărea mici scăderi ale memoriei și atenției, mai ales în timpul sarcinii, cu un vârf în al treilea trimestru (3).
Chiar dacă aceste schimbări sunt reale, ele nu ies din limitele normale ale funcționării creierului uman. Nu e vorba despre o problemă de sănătate, ci mai degrabă despre o adaptare naturală. Chiar și în studiile făcute pe animale, s-a observat o scădere temporară a performanțelor cognitive în perioada dinaintea nașterii. Deci „mommy brain” nu e un mit — e un fenomen real și normal.
Și totuși, de ce se întâmplă?
Cercetătorii cred că aceste modificări au un scop evolutiv: creierul se reorganizează pentru a susține atașamentul matern, capacitatea de a recunoaște semnalele bebelușului, empatia și instinctele de protecție.
Mai pe scurt: nu îți pierzi mințile — ți se reconfigurează creierul ca să devii mamă.
Dacă simți că uiți lucruri sau nu te mai poți concentra ca înainte, nu te învinovăți. Nu e lene, nu e neatenție, nu e lipsă de implicare. E creierul tău care se adaptează la unul dintre cele mai mari roluri din viața ta.
Odihnește-te când poți, cere ajutor, râzi de micile gafe (toate le facem!) și ține minte: nu ești singură. Și nu ești „defectă”. Ești doar… mamă.
Per total, spun specialiștii, modificările care au loc în creier în timpul și după sarcină trebuie privite ca benefice și necesare.
Dar există și moduri practice prin care ne putem îngriji creierul în această perioadă:
Surse:
(1) – Neuroanatomical changes observed over the course of a human pregnancy, https://www.nature.com/articles/s41593-024-01741-0, accesat la 08.04.2025
(2) – https://www.parents.com/brain-changes-during-pregnancy-8717384?, accesat la 08.04.2025
(3) – Matrescence: Lifetime Impact of Motherhood on Cognition and the Brain, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9957969/, accesat la 08.04.2025
Era o zi ca oricare alta. Stăteam în fața calculatorului, mirată de vremea instabilă de…
Veștile bune la matematică se amplifică în echipă! În ARENA de joc CampioMATE. Elevii-jucători și…
Primul festival internațional de dans incluziv și dans-terapie din țară - spațiu de acceptare și…
Microchimerismul fetal sau despre fenomenul prin care celulele copilului rămân în corpul mamei chiar și…
Ce părere au părinții despre sistemul de învățământ românesc? Rezultatele studiului Novakid, prezentate într-un webinar…
Perioada post-partum sau al patrulea trimestru de sarcină, așa cum mai este ea numită, reprezintă…