O gravidă în 37 de săptămâni a pierdut bebelușul după ce ar fi fost ignorată de medicii Spitalului Municipal Iași. O gravidă în 37 de săptămâni din Pașcani a trecut printr-un episod traumatizant în timpul pandemiei.
Andreea, o tânără de 26 de ani din Pașcani, urma să devină mamă din nou și să aducă pe lume încă o fetiță. Nu și-ar fi imaginat niciodată că nașterea ei va fi programată într-o perioadă în care întreg sistemul medical va fi afectat de criza declanșată de pandemie.
Totuși, ea a preferat să rămână optimistă și să viseze la clipa în care avea să se întoarcă, de la maternitate, cu surioara mai mică a fetiței sale, în brațe.
Visul ei avea să fie spulberat de același sistem defectuos, care au condus-o către cea mai mare tragedie din viața ei.
Andreea și-a relatat experiența pentru site-ul amnascutacolo.ro, sperând ca pierderea bebelușului ei să fie un semnal de alarmă și nicio altă mamă să nu mai treacă prin așa ceva.
Și-a pierdut bebelușul în plină pandemie, însă nu din cauza virusului
Andreea își începe povestea din ziua de 19 martie 2020, atunci când s-a trezit cu dureri puternice de burtă. Era în săptămâna 37 de sarcină, așa că s-a gândit că poate va naște mai devreme decât credea.
A luat un taxi și a plecat direct la Spitalul Muncipal de Urgență din Iași, însă la fața locului, a găsit agitație, dezorganizare și foarte mulți oameni care așteptau în curtea spitalului, pe fondul infecțiilor cu Covid-19.
Copleșită de dureri, s-a rugat de oamenii din fața ei să o lase să vorbească cu portarul și să poată intra în spital. După multe rugăminți, preț de o oră, Andreea a ajuns la Urgență, însă degeaba.
Medicii de aici au ignorat-o total și au trimis-o la Ginecologie.
Medicul obstetrician care îi supraveghease sarcina se afla în carantină, iar acum, Andreea se ruga de orice medic care îi ieșea în cale să o ajute.
I-a povestit unei asistente că are dureri groaznice și că bebelușul se mișcă foarte rar, însă nu a chemat vreun doctor. I-a spus să aștepte la rând. Așa că a așteptat ore în șir, timp în care simțea că bebelușul ei „se împinge în piept din când în când”.
Medicii treceau prin fața ei, însă nimeni nu avea timp să se ocupe de ea. Mai mult, unul dintre cadrele medicale ar fi țipat la ea că nu are timp să o consulte, pe motiv că nu ea a fost cea care i-a monitorizat sarcina.
După câteva ore de agonie, un medic i-a făcut o ecografie. În acel moment toate visele ei aveau să moară, odată cu fetița ei nenăscută.
Andreea suferise ruptură uterină, iar bebelușul ei murise sufocat.
De data aceasta, a fost trimisă în sala de operație unde i s-a făcut cezariană de urgență.
În timpul anesteziei generale, tânăra mămică a visat doar că-și ține fetița în brațe. Când s-a trezit, avea să trăiască adevăratul coșmar.
A plâns încontinuu în orele petrecute în salon, în timp ce privea altă mămică cum își alăptează nou născutul. La un moment dat, medicii au amenințat-o că o „trimit la Socola, dacă mai bocește mult”.
Cu greu și-a găsit cuvintele să-și sune soțul și să-i dea cea mai neagră veste. Tot el a fost și cel care s-a ocupat apoi de preluarea trupușorului bebelușei și înmormântarea ei.
Andreea nu a mai avut putere nici măcar să-și ia rămas bun de la ea.
A refuzat să-i privească chipul și să vadă cum bucata de om pe care o protejase în pântecele ei vreme de 37 de săptămâni a ajuns pe această lume doar ca să fie îngropată.
I-au mai rămas doar pozele de la ecografii și… multe, multe lacrimi.
