Prezentatoarea PRO TV Ramona Păuleanu a născut gemenii prematur. Băiețelul se află în spital de 5 luni. Ramona Păuleanu, prezentatoarea meteo de la PRO TV, trece prin momente grele în ceea ce ar fi trebuit să fie cea mai frumoasă perioadă din viața ei.
Cuprins:
Au trecut cinci luni de când a devenit mamă și a adus pe lume două suflete: un băiețel și o fetiță.
Vestea că va deveni mamă de gemeni a fost o adevărată binecuvântare pentru ea, însă din păcate, Ramona Păuleanu nu a putut duce sarcina până la termen.
Gemenii ei s-au născut prematur, iar pentru băiețel lucrurile au devenit și mai complicate.
Micuțul Luca a avut și încă are de suferit din cauza unei bacterii intraspitalicești și se află în continuare sub supravegherea medicilor.
Ramona Păuleanu și-a deschis sufletul pe pagina ei de Facebook, acolo unde a povestit coșmarul pe care îl trăiește.
Prezentatoarea PRO TV Ramona Păuleanu a născut gemenii prematur. Băiețelul se află în spital de 5 luni
„Am tot amânat momentul ăsta sperând că altfel va arăta «întoarcerea» mea la voi. Dar iată ca timpul a trecut și trece, iar ceea ce era dat ca sigur, nu e decât o dureroasă așteptare și incertitudine.
Am născut doi pui, o fată și un băiat, mult mai devreme decât trebuia.
Alexandra și Luca.
Probabil ca așa a fost sa fie. Universul s-a grăbit. Trebuie să fi fost universul pentru că, altfel, nici eu și nici ei nu erau pregătiți. Era într-o joi, seara, după o zi ciudată, când am fost dusă de urgență în sala de operații. În sala aia, pe masa aia, a fost pentru prima dată în viata când mi-au clănțănit dinții în gură de frica.
Erau prea fragili. Amândoi, dar mai ales Luca”, a scris Ramona pe rețelele sociale.
Ramona Păuleanu, durere de mamă: „Nu vă pot explica ce este în sufletul meu. Nimic nu m-a apropiat și m-a îndepărtat de Dumnezeu ca perioada asta”
Băiețelul ei a reușit să „fenteze” moartea până acum de 3 ori, iar fiecare nouă zi pentru el vine cu emoții și pentru familie.
„Luca luptă în continuare, de pe patul de spital, iar peste fragilitatea inițială a venit și o bacterie contractată din spital, care l-a destabilizat complet. ”Iar peste toată fragilitatea asta, o bacterie luată din spital l-a destabilizat complet, luptând și în momentul de față să se facă bine.
Sistemul ăsta l-a salvat și l-a prăpădit.
Dar are o forță si o tenacitate pe care nu le credeam capabile la o mână de om. Înțeleg că așa sunt ăștia mici, mult mai puternici decât noi, dovadă că a fentat de 3 ori moartea. Dar iată că au trecut 5 luni și nu știu câte vor mai trece până îl voi vedea acasă, lângă mine, lângă sora lui.
Sper doar ca de primul lor Crăciun să îi am acasă pe amândoi, lângă mine.
Nu vă pot explica ce este în sufletul meu. Știu doar că, oricât de dur ar suna, nimic nu m-a apropiat și m-a îndepărtat de Dumnezeu ca perioada asta.
Că aș da orice să-i pot lua suferința.
Că ochii lui mi s-au întipărit în suflet.
Că m-aș arunca deasupra lui, că m-aș transforma într-un scut uman ca să-l ascund și protejez de toate.
Că am blamat soarta, sistemul, că m-am autoblamat, că n-am putut să încetez sa mă întreb de ce eu.
Mare dreptate are cel care a spus că orice, numai mamă să nu fii.
Și numai copil să nu fii, aș adauga, când în loc să îl bucuram, să îl facem să zâmbească, să îl ținem în brate și să-l iubim, el este într-un spital, și nu cunoaște altceva.
Am revenit să vă spun că în toată durerea mea, în tot răstimpul ăsta, m-am gândit la toate mamele și toți părinții care își au puii bolnavi. Să ne întărească Dumnezeu”, a mai scris Ramona.
Ramona Păuleanu, recunoscătoare pentru empatia și sprijinul pe care le-a primit în mediul virtual
La scurt timp după ce și-a făcut publică povestea, Ramona Păuleanu a primit foarte multe mesaje de susținere din partea cunoscuților, dar mai ales a unor oameni pe care nu i-a întâlnit vreodată, dar care au empatizat cu suferința prin care trece. Prezentatoarea le-a mulțumit tuturor și i-a povestit lui Luca despre toate persoanele care se roagă pentru el și care îi transmit din energia și puterea lor.
„M-au copleșit mesajele voastre. Dovada că am plâns de fiecare data când am mai intrat aici sa le citesc. V-am simțit ca le-ati scris din inima, ca mi-ati împărtășit cu sufletul experientele voastre, și pe cele cu final fericit și pe cele extrem de amare. Le-am citit pe toate, din toate am învățat câte ceva și va mulțumesc pentru ele.
Mi-au dat o energie pozitiva pe care nu am mai simțit-o de multa vreme si pe care am dus-o mai departe lui Luca.
Am mers la el la scurta vreme după postare si i-am povestit ca am decis sa fac publica povestea noastră, ca au fost sute de oameni care i-au urat sănătate, ca îl asteptam cu toți acasă, ca sunt atâtea suflete care se gândesc la el și se roagă pentru el.
S-a uitat la mine cu ochii lui mari și puri și cred ca a înțeles.
Asta este mângâierea mea, ca pot sa merg în fiecare zi la el, sa petrecem câteva ore împreună, sa-l mângâi, sa-i citesc povesti, sa ii cant, sa-i povestesc ce mai este pe acasă, cât de mult îl iubim, ce a mai făcut nazdravana de sora-sa.
Alexandra este ancora mea.
Ii mulțumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat totuși, în perioada asta de asteptare, șansa de a trai bucuria asta enorma de a fi părinte, cu tot cu grijile și oboseala inevitabile.
Nu stiu ce s-ar fi întâmplat fără ea și nici nu vreau sa ma gândesc.
Am mai conștientizat în perioada asta ca am greșit toată viata când m-am raportat la o sarcina normala si copii sănătoși ca la un dat.
Când ma închipuiam gravida, ma imaginam cu burta pana la gura mergând la munca, în vacante, făcând albume foto cu burtica. În realitate, o singura luna am avut voie sa merg la serviciu. Restul le-am petrecut în pat.
Când îmi închipuiam viitorul copil, ma temeam doar ca n-am sa fiu capabila sa duc aceasta responsabilitate. Ca n-am sa fiu o mama bună, ca n-am sa știu sa-l îngrijesc. Niciodată nu mi-am pus problema ca lucrurile vor fi altfel.
De asta va zic… nu este un dat. Este un DAR. Dacă l-ati primit, bucurați-vă de el.
Amintiți-vă asta de fiecare data când simțiți ca nu mai puteți, ca nopțile nedormite va termina, ca plânsul continuu va macină psihic, ca nu e deloc ușor.
Nu e. Dar bucurați-vă de greul asta.”