„Nu mă iubești, mami!” De câte ori ați auzit aceste cuvinte de la copilul vostru atunci când nu îi ofereați ceea ce își dorea? Și, mai ales, de câte ori ați rezistat tentației de a le spune cu exactitate cât de mult îi iubiți, de fapt?
Puiule, când vei crește, să citești cuvintele mele: „Te-am iubit atât de mult încât… ”
Într-o zi, atunci când vei crește suficient de mult încât să înțelegi ceea ce simt, îți voi spune la fel de blând că:
Te-am iubit atât de mult încât ți-am încurajat explorarea, curiozitatea și năzbâtiile indiferent de dorințele mele;
Te-am iubit atât de mult încât am încercat mereu să fiu cea mai bună variantă a mea, pentru tine;
Te-am iubit atât de mult încât am găsit mereu scuze pentru cuvintele dureroase sau comportamentul tău nepotrivit;
Te-am iubit atât de mult încât te-am lăsat să te împiedici sau să cazi fără să îți arăt că mă îngrijorez, apoi îți sărutam vânătăile. Apoi, ai învățat să pășești pe cont propriu;
Te-am iubit atât de mult încât te țineam strâns în brațe seara după ce adormeai, pentru că ziua nu îmi mai ofereai mereu aceleași dese îmbrățișări;
Te-am iubit atât de mult încât plângeam de dor în fiecare dimineață când te lăsam la grădiniță, la bunici sau cu tatăl tău;
Te-am iubit atât de mult încât în primele tale luni de viață nu adormeam de teamă să nu te pierd printr-o clipire de gene; atât de fericită eram că tu ești al nostru;
Te-am iubit atât de mult încât să ignor „dar mama lui Andrei îl lasă acolo sau dincolo” și să îți ofer o educație potrivită;
Te-am iubit atât de mult încât te lăsam să petreci mai mult timp cu prietenii chiar și atunci când voiam să te îmbrățișez și să petreci acel timp cu mine;
Te-am iubit atât de mult încât nu am cedat la fiecare tantrum pe care îl aveai, chiar dacă îmi venea să plâng alături de tine, te-am ajutat să înveți să te liniștești;
Te-am iubit atât de mult încât zâmbeam chiar și la 3 dimineața, când te trezeai cu chef de joacă;
Te-am iubit atât de mult încât îmi făceam mereu griji la cea mai mică julitură în cot sau zgârietură în genunchi;
Te-am iubit atât de mult încât am și acum în minte primele tale cuvinte, primii pași și prima felicitare dăruită de ziua mamei;
Dar cel mai mult, te-am iubit atât de mult încât am putut spune NU chiar și atunci când îmi ziceai că mă urăști pentru că nu aveai permisiunea de a face ceva ce dorești și nu era potrivit. Aceasta a fost cea mai grea parte dintre toate.
Vezi si: Tine-ti copilasul la piept, cand toti iti spun sa nu-l mai alinti atat! | Demamici.ro
Vezi si: „Iarta-ma, mamico, caci te-am judecat!” Abia cand devii si tu mama, intelegi mai bine | Demamici.ro
Vezi si: Catre fiica mea: „Esti viata si lumea mea toata!” | Demamici.ro
