Rata alăptării în România, printre cele mai mici din Europa. Strategii de sprijin pentru mamele care alăptează. Studiile recente demonstrează că, la nivel global, numai 38% dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni sunt alăptați exclusiv. Mamele discută adesea cu medicul pediatru despre problemele din perioada alăptării.
Cuprins:
Rata alăptării în România, printre cele mai mici din Europa. Strategii de sprijin pentru mamele care alăptează
Pediatrii se pot simți nesiguri cu privire la rolul lor atunci când asistă mamele care alăptează. Având la dispoziție soluții practice și sisteme de sprijin pentru a anticipa și a avea tendința de a satisface nevoile mamelor care alăptează, medicii pediatri pot fi esențiali în prevenirea înțărcării timpurii.
Una dintre cele mai importante componente ale gestionării problemelor legate de legătura dintre mama care alăptează și copil este să existe sisteme eficiente pentru a anticipa nevoile mamelor care alăptează. Sprijinul pentru alăptare ar trebui privit ca un efort de grup care include personalul cu care lucrează medicul. Pediatrii pot servi drept avocați ai unor sisteme adecvate de sprijin pentru mamele care alăptează.
Strategii care pot sprijini mamele care alăptează:
• Descurajarea furnizării de formulă de lapte acolo unde nu există o indicație medicală în acest sens;
• Afișarea unor materiale cu caracter educațional în locurile de așteptare din spitale sau clinici private;
• Furnizarea de materiale educative femeilor însărcinate și o listă de resurse privind alăptarea;
• Participarea viitorilor părinți la cursuri de alăptare;
• Încurajarea alăptării și după ce mama se întoarce la serviciu;
• Punerea la dispoziție a unui număr de telefon la care mama poate cere consultanță în privința alăptării;
• Consultanță pro alăptare după ce mămica a născut;
• Materiale printate sau online în care să fie descrisă compatibilitatea dintre medicamente și alăptare (www.e-lactancia.org, de exemplu);
• Campanii de susținere a alăptării pentru a încuraja tinerele mame să alăpteze;
Laptele matern conține factori protectori, conferă beneficii și reduce riscul pentru nenumărate afecțiuni:
- Boli cardiovasculare;
- Diabet zaharat tip 2;
- Infecții gastrointestinale, previne dezvoltarea altor agenţi patogeni cum ar fi E. coli, Bacteroides, Shigella, Salmonella, Vibrio cholerae, stafilococi, rotavirus, Campylobacter şi protozoare;
- Infecții respiratorii, ale urechii și infecțiile urinare;
- Astm, boala celiacă;
- Reduce riscul de cancer ovarian și de sân, hemoragie (la mamele care alăptează);
- Enterocolită necrotizantă în cazul bebelușilor născuți prematur;
- Morbiditate și mortalitate în cazul prematurilor;
- Sindromul morții subite.
În plus, trebuie luate în calcul și avantajele economice. Alăptarea scade costurile pentru asigurarea alimentației copilului. Cel mai important aspect este, de fapt, legătura dintre mama și prunc. În momentul alăptării legătura emoționașă este mult mai profundă deoarece bebelușul este ținut pe pielea mamei, lângă bătăile inimii.
Cunoașterea avantajelor alăptării de către cadrele medicale (și nu numai) este foarte importantă, în condițiile în care în Romania rata alăptării este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, pentru a putea susține tinerele mame în primii ani de viată ai copilașilor.
Sunt foarte puține situațiile în care alăptarea trebuie întreruptă:
- Tuberculoză – cu toate că sunt studii care demonstrează că mama poate hrăni bebelușul cu lapte matern muls deoarece tuberculoza nu se transmite prin laptele matern;
- Hepatita B și C – în cazul hepatitei B, bebelușul poate fi imunizat prin vaccin și alăptat fără grijă, dar nu se cunosc încă studii cu privire la hepatita C;
- Herpex simplex – se poate opri temporar alăptarea;
- Cancer – substanțele din tratamentul de care beneficiază mama pot afecta sănătatea copilului;
- Virusul uman Limfotropic pentru celulele T – pentru a evita transmiterea bolii către bebeluș;
- Dependența de droguri;
- Boală psihică.
În conformitate cu recomandările OMS, alimentaţia la sân se recomandă să fie inițiată în
prima oră de la naștere și să fie exclusivă până la vârsta minimă de 6 luni, fiind urmată de
continuarea alăptării la sân la cerere alături de o alimentație complementară corespunzătoare până la vârsta de 2 ani a sugarului, sau mai mult.
Astfel, doar alăptarea exclusivă la sân pentru primele 6 luni de viață are cel mai mare
impact în prevenirea mortalității infantile. În studiile citate de Child Young în „Infant and Young Child Feeding” (2011) au fost identificate dovezi clare conform cărora alăptarea la sân exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării la sân până la 12 luni este intervenția preventivă cu cel mai mare impact în reducerea mortalității infantile (13%), în timp ce alimentația complementară începută la 6 luni, împreună cu continuarea alăptării s-a clasat a III-a (6%). S-a estimat că, cele două intervenții pot preveni aproape o cincime din mortalitatea copiilor sub cinci ani (în țările în curs de dezvoltare). Cel mai mare impact a fost legat de reducerea morbidității și mortalității prin diaree și pneumonie.
Date statistice privind alimentația la sân în România
Conform OMS, datele raportate privind alăptarea în țara noastră din 2004, indicau un
procentaj al copiilor care au fost vreodată alăptaţi de 88,3 %, dintre care urban 88,0 %, rural: 88,5%. Dintre aceștia, rata copiilor care sunt hrăniți exclusiv prin alăptare până la 6 luni era de 15,8 %, dintre care în mediul urban: 14,3 %, iar în mediul rural de 17,3 %. Rata inițierii timpurii a alăptării a fost de 12,0%, în urban de 10,5%, iar în rural de 13,5%.
Conform unui studiu desfășurat în 2016 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi
Copilului, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF, în România, studiu efectuat pe un
eșantion reprezentativ pe țară, de 5051 femei în vârstă de 15-45 de ani, rata alăptării exclusive de 12,6% este printre cele mai mici din Europa.
Datele analizate în dinamică, indică o scădere a ratei alăptării exclusive în ultimii ani. În Studiul sănătăţii reproducerii (2004,) prevalenţa alăptării exclusive era de 14,4 %, iar în studiul privind Statusul nutriţional al copiilor sub 5 ani (2005) prevalenţa alăptării exclusive era de 20,8%. Indiferent de studiul pe care l-am considera de referinţă prevalenţa alăptării exclusive a scăzut în ultimii 7-8 ani.
Pe totalul lotului de studiu doar puțin peste jumătate dintre mame au vorbit cu medicul
care le-a îngrijit în timpul sarcinii, despre alăptare. Există dovezi științifice că o consiliere
corectă a mamelor asupra alăptării în perioada prenatală se corelează semnificativ pozitiv cu durata oricărei alăptări.
Instruirea în maternitate în perioada lăuziei nu este acoperitoare pentru mesajele cele
mai importante în succesul alăptării exclusive. Doar 33% dintre mame au afirmat că au fost
instruite asupra alăptării exclusive, fără diferenţe între mediul urban şi rural. 71%, dintre mame au afirmat că primiseră în maternitate materiale scrise – cărţi, broşuri, pliante – despre alăptare și despre îngrijirea copilului, dar numai 23% dintre mame indicau cărțile și broșurile între sursele de informare.
Relația alăptare optimă și mortalitatea infantilă
Practicile optime ale alăptării și mortalitatea infantilă au constituit subiectul multor studii.
O analiză sistematică și o meta-analiză realizată de Sankar și colab. în 2015, a sintetizat dovezile privind efectele alăptării optimale asupra mortalității cauzate de toate cauzele și de infecție la sugari și copii în vârstă de 0-23 luni. Autorii au descoperit rate mai mari de mortalitate la sugarii care nu au fost alăptați niciodată, în comparație cu cei care au fost alăptați în exclusivitate în primele șase luni de viață și care au primit alăptarea continuă dincolo de aceasta. În studiu se arată că în comparație cu alăptarea exclusivă, alăptarea predominantă a avut un risc cu 70% mai mare de mortalitate asociată infecției la sugarii cu vârsta cuprinsă între 0 și 5 luni (RR 1,7, 95% CI 1,18-2,45, trei studii). Riscul a fost de 4,6 și de 8,7 ori mai mare la categoria parțial alăptare și nealăptare. În comparație cu categoria combinată de alăptare exclusivă / alăptare predominantă, sugarii care au fost parțial alăptați aveau un risc de 3,2 ori mai mare, în timp ce cei care nu au fost alăptați aveau un risc de mortalitate legat de infecție de 2,2 ori mai mare la 0-5 luni.
În comparație cu sugarii alăptați și copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni, cei care nu au fost alăptați aveau o creștere de 2,1 ori a riscului de mortalitate între 6 și 23 de luni (RR 2,09, 95% CI 1,68-2,60). Efectul cumulat nu a fost diferit când au fost excluse studiile în care mortalitatea asociată infecției a fost derivată din mortalitatea de toate cauzele (RR 2,26, CI 95% CI 1,71-3,0 față de RR 1,85, CI 95% CI 1,31-2,62). Conform acestui studiu, alăptarea este factor protectiv în special față de mortalitatea infantilă specifică prin pneumonie și diaree.
Relația alăptare optimă și inteligența
Studiul „Alăptarea și inteligența: o analiză sistematică și o meta-analiză. Impactul
alăptării asupra sănătății materne și a copilului” a analizat în mod sistematic dovezi privind
asocierea dintre alăptare și performanță în testele de inteligență. S-a constatat că alăptarea are legătură cu performanța îmbunătățită în testele de inteligență.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2672192/
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/07/SMAS-Analiza-de-situatie-2019.pdf
http://www.who.int/mediacentre/news/notes/2010/breastfeeding_20100730/en/.
Vezi si: Alăptarea în cazul mamei fumătoare – ce spun specialiștii – STUDIU | Demamici.ro
Vezi si: Alaptarea bebelusului. Indicatori care iti arata ca o faci corect | Demamici.ro
Vezi si: Alaptarea. 20 de lucruri pe care o mama trebuie sa le stie | Demamici.ro
