Sindromul Cushing. Cele mai multe cazuri de sindrom Cushing apar la adulții cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani și este mai frecvent la femei decât la bărbați.
Cuprins:
Cortizolul este un tip de hormon glucocorticoid produs de cele două glande suprarenale. Glandele suprarenale sunt organe mici care stau deasupra rinichilor.
– transformă zahărul, grăsimile și proteinele în energie
– stimulează producția de glucoză
– reglează tensiunea arterială
– ajută la prevenirea umflăturilor și a inflamației
– suprimă răspunsurile sistemului imunitar
Este adesea numit „hormonul stresului” deoarece cortizolul oferă corpului nostru energia pentru a lupta împotriva stresului, cum ar fi febra, boala, rănire sau o situație periculoasă (răspunsul „luptă sau fugi”). Acesta semnalează organismului să accelereze metabolismul zahărului, grăsimilor și proteinelor stocate, transformându-le în energie.
Medicii folosesc cortizolul artificial sau hidrocortizonul pentru a trata astmul, alergiile și inflamația.
Simptomele sindromului Cushing pot dura luni pentru a se dezvolta. Acestea pot include:
– o față rotundă
– o cocoașă grasă între umeri și gât
– creștere în greutate
– probleme de creștere
– vergeturi roșii sau violete
– piele subțire care se învinețește ușor
– oboseală
– acnee
– tensiune arterială crescută
– diabet de tip 2
– păr facial mai gros, mai vizibil la fete (hirsutism)
– probleme osoase
– slăbiciune musculară
– schimbări de comportament
Sindromul Cushing poate apărea dacă cineva ia cantități mari de corticosteroizi, cum ar fi prednison. Acesta este cunoscut sub numele de sindrom Cushing exogen.
Cineva ar putea lua corticosteroizi orali (pastile luate pe cale orală) pentru:
– o boală inflamatorie, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul sau astmul
– a împiedica organismul să respingă un organ transplantat
Mai rar, un corticosteroid aplicat pe piele (de exemplu, pentru a trata eczemele) sau inhalat (pentru a trata astmul) poate duce la sindromul Cushing dacă este utilizat în doze foarte mari.
Sindromul Cushing se poate întâmpla și dacă organismul produce prea mult cortizol. Acesta este cunoscut sub numele de sindrom Cushing endogen, scrie kidshealth.org.
– o problemă la nivelul glandei suprarenale care o face să producă prea mult cortizol
– o problemă la nivelul glandei pituitare
– o tumoră suprarenală (majoritatea dintre acestea nu sunt canceroase)
Un medic poate suspecta sindromul Cushing dacă o persoană are semne revelatoare, cum ar fi o față rotunjită, un strat de țesut gras între umeri, piele subțire cu vânătăi și vergeturi și o creștere slabă.
La copii, medicii ar putea suspecta sindromul Cushing atunci când copilul crește în greutate, dar nu crește așa cum se aștepta. Medicul va face un examen fizic și va întreba dacă copilul ia de mult timp un medicament cu corticosteroizi. La copiii care nu iau un medicament cu corticosteroizi, medicii ar putea solicita teste.
Acestea pot include:
– test de cortizol liber urinar de 24 de ore: un test de urină care colectează urina timp de 24 de ore pentru a măsura nivelurile hormonale
– un test de cortizol diurn: măsurarea cortizolului într-o probă de sânge sau salivă.
– un test de supresie cu dexametazonă în doză mică: efectuarea unui test de sânge pentru a măsura cortizolul după ce copilul ia un glucocorticoid
– un test de stimulare CRH: efectuarea de extrageri repetate de sânge timp de câteva ore pentru a măsura nivelurile de cortizol după ce copilul primește o injecție de hormon de eliberare a corticotropinei,scrie kidshealth.org.
Un endocrinolog pediatru va supraveghea îngrijirea unui copil cu sindrom Cushing. În funcție de ceea ce o cauzează, tratamentul pentru sindromul Cushing poate implica:
– intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorilor sau excrescentelor de pe glandele suprarenale sau pituitare
– radioterapie pentru tratarea tumorilor sau excrescentelor de pe glandele suprarenale
– modificarea cât de mult sau cât de des un copil ia un medicament cu corticosteroizi
– luând medicamente care blochează producția de hormoni
Copiii cu sindrom Cushing vor avea vizite de urmărire la endocrinologul pediatru la fiecare 3-6 luni. Medicul va verifica nivelurile hormonale, va ajusta medicamentele după cum este necesar și va vedea dacă simptomele s-au îmbunătățit, scrie kidshealth.org. Pentru a face acest lucru, medicul poate:
– face analize de sânge și analize de urină
– analiza dacă copilul atinge obiectivele de înălțime și greutate așteptate.
Vezi și: Sindromul Rapunzel la copii! Ce este, cum se manifestă și cum se tratează | Demamici.ro
Vezi și: Boala Kawasaki sau boala de inimă la copii: cauze, simptome și tratament | Demamici.ro
Vezi și: Sindromul Reye sau boala de ficat la copii din cauza aspirinei | Demamici.ro
Gemenele lui Mihai Morar au împlinit 16 ani. Mara și Cezara sunt în plină adolescență,…
Inovații și tratamente în medicina modernă: fertilizarea in vitro și managementul endometriozei. Într-o lume unde…
Din culisele unei familii numeroase. Șase copii și o mămică celebră - interviu cu Anca…
Fiica lui Mihai Găinușă a împlinit 19 ani. Mihai Găinușă, cunoscut pentru cariera sa în…
Familia Regală s-a mărit! Augustus Mihai de România, cel mai nou membru, este nepotul Principesei…
Picnic în familie by Social Moms – ediția de Halloween. Picnic în Familie, eveniment organizat…