Trucuri: cum transformăm fructele și legumele „trecute” în rețete delicioase. Reducem risipa alimentară. În urmă cu câteva zeci de ani, pentru mulți români, a mânca bine era o dorință, însă nu și o realizare. Cozile imense pentru procurarea alimentelor, carnea, care devenise un lux și un simbol al bunăstării materiale și, de multe ori, a unui sistem de pile și relații, au creat frustrări adânci ale căror reminescențe se văd și astăzi, la peste 30 de ani de la apusul comunismului.
Cuprins:
Primii ani de capitalism au venit la pachet cu un apetit exacerbat pentru a avea cât mai mult și cât mai divers. Românii au simțit imediat setea de răzbunare pentru anii în care au suferit de foame, în care au stat la coadă pentru pâine și ulei, în care vedeau rafturi goale în magazine. Așadar, odată cu trecerea către magazine cu de toate, către supermarketuri cu zeci de sortimente din același produs, „gurile” din mințile încă suferinde și bolnave au început să țipe și să ceară.
Pentru mulți, mâncarea nu mai reprezenta o necesitate pentru susținerea vieții, ci o obsesie scăpată de sub control. Frigiderul trebuie să fie mereu plin cu mâncare, iar noi, NOI toți TREBUIE să mâncăm bine.
Auzim adesea acest lucru la persoanele care și-au trăit cea mai mare parte din viață în timpul comunismului. Fără a avea o educație alimentară, dar nici una financiară, românul postdecembrist a trecut dintr-o extremă în altă, de la a NU avea la a avea prea mult, respectiv la risipa alimentară.
Invariabil, timpul trece, iar odată cu el se realizează și schimbarea generațiilor, inclusiv a mentalității. Suntem cu un pas înainte. Învățăm să măncăm mai sănătos, să ne reașezăm obiceiurile, să ne facem planuri de mese și liste de cumpărături. Începem treptat să conștientizăm ce înseamnă risipa alimentară și care sunt pașii pe care îi putem face pentru a o evita.
Știați că?
Partea cea mai proastă este că o mare parte din alimentele aruncate putea fi salvată. În majoritatea cazurilor, oamenii aruncă la gunoi fructe și legume cu defecte, care nu se mai conformează idealului de frumusețe, însă care ar putea fi consumate.
Dacă generațiile trecute au scuza unui sistem care le-a „defectat” percepția asupra mâncării și achiziționării alimentelor, obligația noastră morală este de a educa generațiile viitoare. Ca părinți avem îndatorirea de a forma oameni noi mai buni, mai implicați și mai responsabili, iar această educație începe din familie, din primii ani de viață.
Primii trei ani din viața unui copil sunt extrem de importanți din punct de vedere al achizițiilor. Aceasta este perioada în care omulețul achiziționează comportamentele fundamentale care, treptat, îl vor ajuta să-și construiască autonomia: merge, vorbește, doarme, mănâncă singur. Această perioadă de dezvoltare este una magică. Pe măsură ce se dezvoltă, copiii devin capabili să respecte reguli și instrucțiuni și să anticipeze consecințe.
În acești primi ani, copiii învață să aibă un comportament adecvat unui context social, fie că un adult este în preajmă sau lipsește. Este perioada în care ceea ce facem noi, ca părinți, influențează extraordinar de mult modul în care se dezvoltă creierul copilului. Chiar dacă creierul se dezvoltă și se maturizează toată viața, în primii ani de viață, viteza cu care se întâmplă toate acestea este fenomenală.
La venirea pe lume, creierul unui copil are cam un sfert din volumul creierului unui adult. La 3 ani, creierul copilului își triplează volumul, ajungând la aproape 90% din capacitate. Așadar, un start bun se oferă încă din primii ani de viață, din anii în care mintea sa absoarbe ca un burete, iar acțiunile noastre constituie cel mai bun model. Dacă dorim să creștem copii responsabili, nu este de ajuns să le explicăm cum să o facă, ci trebuie să le oferim exemplul propriu. Copiii sunt cei mai buni imitatori. Haideți să îi transformăm în oameni mari învățându-i să facă lucrurile bine, iar calea spre „mai bine” se face cu pași mărunți.
Fără îndoială, risipa alimentară este un lucru rău, însă împreună putem face ceva pentru a schimba acest lucru. Copiii vor învăța să mănânce sănătos și să fie chibzuiți în achiziționarea mâncării, doar dacă și noi suntem. Există câteva trucuri pe care le putem pune zilnic în aplicare pentru a „economisi” alimentele:
Pâinea veche o transformăm în crutoane
Pâinea se taie în cubulețe mici. Se așază într-o tavă, pe hârtie de copt. Se stropește cu ulei de măsline. Se adaugă condimentele. Se amestecă. Tava se dă la cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius pentru 10 minute.
Bananele prea coapte, perfecte pentru „banana bread”
Pisați bananele cu o furculiță. Topiți untul și adăugați-l peste piureul de banane. Adăugați sarea, zahărul, extractul de vanilie și oul bătut. La final amestecați praful de copt cu făina și încorporați-le treptat în amestec. Turnați amestecul într-o tavă. Banana bread se coace la 180 de grade Celsius pentru aproximativ 50 de minute sau până trece testul scobitorii.
Resturi de friptură, numai bune pentru brioșe cu carne
Pulpele se fierb separat până când carnea este foarte bine fiartă. Într-un vas se bat ouăle. Se adaugă laptele, ricotta, cașcavalul, uleiul și făina, în ploaie. Se omogenizează compoziția după care se adaugă carnea și se încorporează cu o spatulă. Se toarnă compoziția în forme de brioșe. Coacem la 180 de grade Celsius pentru 45 de minute sau până când se rumenesc deasupra.
Salutăm, apreciem și susținem campania Kaufland care are ca obiectiv reducerea cu până la 50% a risipei alimentare din toate magazinele, până în 2030, și creșterea conștientizării acestui fenomen în rândul consumatorilor.
Kaufland susține reducerea risipei alimentare prin implementarea unor măsuri concrete:
În 2021, Kaufland România și Asociația Șansa Ta au inițiat Cantina Socială, un proiect de combatere a risipei alimentare. În fiecare zi, de luni până vineri, sunt pregătite aproximativ 700 porții de mâncare ce sunt distribuite familiilor cu venituri mici și persoanelor fără adăpost din București.
Kaufland România asigură produsele necesare pentru prepararea meselor comunitare. O parte din alimente provin din stocurile aflate în vânzare accelerată, iar meniul zilnic este stabilit urmărind folosirea optimă a tuturor resurselor. Până în prezent, 62 de tone de alimente au fost salvate, în principal carne, fructe și legume. Peste 100.000 de porții au fost oferite celor în nevoie. Cantina Socială de află în incinta Griro Tower din Calea Griviței nr. 355 -357, sector 1, București.
Gemenele lui Mihai Morar au împlinit 16 ani. Mara și Cezara sunt în plină adolescență,…
Inovații și tratamente în medicina modernă: fertilizarea in vitro și managementul endometriozei. Într-o lume unde…
Din culisele unei familii numeroase. Șase copii și o mămică celebră - interviu cu Anca…
Fiica lui Mihai Găinușă a împlinit 19 ani. Mihai Găinușă, cunoscut pentru cariera sa în…
Familia Regală s-a mărit! Augustus Mihai de România, cel mai nou membru, este nepotul Principesei…
Picnic în familie by Social Moms – ediția de Halloween. Picnic în Familie, eveniment organizat…